Prezența acestui om în guvern este „aroganța PSD”. „Susținut de Liviu Dragnea. S-a certat cu Dragnea. A ajuns la Ponta”

Antipatia față de maghiari, față de Revoluția din decembrie 1989, față de drepturi și libertăți reprezintă mărci ale celui care va fi secretarul general al guvernului Bolojan, fostul deputat PSD Marian Neacșu, scrie Gabriel Andreescu într-un articol de opinie publicat de HotNews. 

Pentru una dintre pozițiile de vicepremier în viitorul guvern Ilie Bolojan, PSD l-a numit pe Marian Neacșu. Puterea acestui fost deputat PSD (2008-2016), vicepremier în guvernul Marcel Ciolacu începând cu luna iunie 2023 a crescut an de an. 

În ciuda revoltei electoratului față de corupția arogantă a PSD, a informațiilor scoase la lumină de presă, Marian Neacșu rămâne în față.

Zigzagul etern al unui abonat la sinecuri 

Cariera politică a lui Marian Neacșu spune multe despre el. 

A intrat în politică în anii 1990, înscris în Partidul Agrar. A fugit în corabia PSD, unde, susținut de Liviu Dragnea, a ajuns secretar general al partidului în anul 2015. S-a certat cu Dragnea și a plecat la Pro România, formațiunea politică înființată de Victor Ponta. A revenit la Partidul Social Democrat. 

În anul 2016, pe când era deputat PSD de Ialomița, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv la șase luni închisoare cu suspendare întrucât își angajase fiica la biroul său parlamentar. A fost abonat la sinecuri obținute din mezalianțe politice. Printre altele, fără să aibă vreo pregătire bancară, a fost numit membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări de la EximBank. Primea lunar, în urma participării la câte o ședință pe săptămână, 3.500 de euro.

În anul 2021 a fost numit Secretar General al Guvernului lui Nicolae Ciucă. A ajuns astfel să controleze fluxul de documente care pregătesc ședințele guvernului, să avizeze proiectele legislative, să decidă asupra unor instituții și companii de stat, să coordoneze Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Epopeea unei cereri la SGG

În luna decembrie 2021, cinci militanți civici s-au adresat Secretariatului General al Guvernului (SGG). Ei cereau acordul pentru ca asociația înființată de ei să poarte denumirea „15 Decembrie – Zi a Solidarității române-maghiare”. 

Întrucât titlul conținea cuvântul „român”, legea impunea obținerea unui acord de la Secretariatul General al Guvernului. 

Miza inițiativei consta în recunoașterea zilei de 15 decembrie 1989 drept primă zi a Revoluției române, fapt care sublinia că Revoluția a început prin solidarizarea unor români și a unor maghiari în jurul pastorului și disidentului László Tőkés. Fondatorii asociau ideea reconcilierii româno-maghiare cu aspirația comună pentru libertate. Denumirea asociației era sinteza ideilor ei.

Cei cinci au trimis solicitarea lor la SGG la data de 30 decembrie 2021. Secretariatul era obligat să răspundă până într-o lună. 

Dar SGG a amânat rezolvarea cererii transmițând Asociației solicitări care ieșeau din sfera lui de competență: statutul, declarații de respectare a documentelor constitutive. 

Doar că acestea sunt verificate de instanță, nu de un organ executiv, fie el și al Guvernului. Totuși, fondatorii au trimis cele cerute. S-a așternut tăcerea. În fața tergiversării, membrii fondatori au promovat o plângere prealabilă în contencios administrativ, apoi una la Curtea de Apel București, iar astăzi, reclamația a ajuns la Curtea Drepturilor Omului, la Strasbourg.

Neacșu s-a folosit de poziție ca să stabilească faptele istorice

După aproximativ un an de la cererea depusă la SGG, o plângere împotriva Secretariatului a fost înaintată și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). 

Avantajul acesteia a fost obligarea SGG să dea explicații privind motivele refuzării acordului. Răspunsul Secretariatului, care purta semnătura lui Marian Neacșu, enumera păreri contrare celor ale fondatorilor. 

Autorul instituțional considera că evenimentele din decembrie 1989 s-au desfășurat între 16 și 22 decembrie 1989 și deci nu au avut ca punct de pornire solidarizarea între români și maghiari. Cu astfel de argumente, SGG refuza să-și dea acordul pentru numele asociației.O instituție de stat nu stabilește care ar fi istoria reală, nici care este sensul evenimentelor. 

Să nu fi citit Marian Neacșu acel răspuns ignorant și arogant, când a semnat răspunsul SGG? 

Chiar dacă așa ar fi stat lucrurile, ele nu-l disculpă. În plus, scrisoarea SGG a fost trimisă solicitanților la peste un an de la începutul demersurilor. 

Era o tergiversare programată, folosind obstrucții și ilegalități care reflectau antipatia față de maghiari, față de militantismul civic, față de Revoluția din decembrie 1989 și disprețul față de drepturi și libertăți.

La sfârșitul lunii martie 2023, fondatorii Asociației au trimis Premierului de atunci, Marcel Ciolacu, solicitarea de a-l demite pe Marian Neacșu. Liderii partidelor de guvernământ PSD, PNL și UDMR au primit fiecare cererea de a dezavua încălcarea libertății de asociere de către insalubrul Secretar General al Guvernului. 

Nu a venit niciun răspuns. La puțin timp de la aceste apeluri, Marian Neacșu a „urcat” în poziția de prim-vicepremier.

PSD se compromite în buclă

Alegerile parlamentare și prezidențiale au arătat nevoia majorității oamenilor de a vedea reformate instituțiile statului. Propunerea de guvern care a urmat negocierilor dintre PSD, PNL, USR și UDMR a fost – și nu putea fi altfel – rezultatul unui compromis. 

Apariția pe lista Executivului condus de Ilie Bolojan a unui personaj precum Marian Neacșu reflectă tradiția unui partid care a infectat viața politică de după revoluție sub titulaturile succesive de FSN, PDSR și PSD. 

În Guvernul care se instalează acum, miniștrii PSD ocupă jumătate din locuri, suficienți ca să conteze, totuși nu atât încât să-și impună voința. 

Va fi o guvernare dificilă, dar sub Ilie Bolojan, 

PNL are șansa să se despartă de anii în care a preluat relele metehne ale partenerului la guvernare. Venirea la conducerea USR a lui Dominic Fritz promite așteptata stabilitate internă. UDMR a excelat în perioada alegerilor prin bunul simț al opțiunilor politice. În schimb, Partidul Social Democrat nu ratează ocazia de a se compromite în continuare.

Inițial, acest articol de opinie a fost publicat în Contributors.ro.