Prima misiune privată pe Venus. Un obstacol care întârzie lansarea unui program spațial ambițios

Prima misiune robotică privată pe Venus, pregătită de oameni de ştiinţă de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) în colaborare cu compania californiană Rocket Lab, a fost amânată pentru că racheta portantă, Neutron, nu a primit încă autorizaţia de a fi lansată, informează joi Space.com, preluată de Agerpres.

Misiunea face parte dintr-un program de cercetare care are drept obiectiv căutarea unor eventuale urme de viaţă pe planeta Venus. Primul pas în acest program este misiunea Rocket Lab către Venus, care va desfăşura o sondă conică de dimensiuni mici, concepută pentru a preleva probe din atmosfera venusiană folosind un dispozitiv numit nefelometru de autofluorescenţă (AFN).

Racheta trebuia lansată inițial în 2024

Această sondă AFN poate măsura particule individuale din norii venusieni, limitându-le dimensiunea, forma şi compoziţia în căutarea semnelor de molecule organice. Dar această misiune, alimentată în principal de fonduri private, a fost amânată din cauza necesităţii obţinerii autorizaţiei pentru lansarea unei rachete.

„Noi spunem că suntem Misiunile Morning Star către Venus. Misiunea Rocket Lab este prima misiune din serie”, a declarat Sara Seager, profesoară de ştiinţe planetare la MIT. „Rocket Lab a mutat proiectul către racheta Neutron şi aşteptăm să fie pregătită”, a declarat Seager pentru Space.com. Iniţial, racheta Neutron trebuia să debuteze în 2024, dar încă nu şi-a făcut călătoria inaugurală.

Primul zbor, care va fi lansat de la Complexul de Lansare 3 al Rocket Lab de pe Insula Wallops, Virginia, depinde şi de finalizarea cu succes a programului de testare şi acceptare a vehiculului, potrivit companiei.

Un scut termic ce rezistă până la 2.500 de grade Celsius

Rocket Lab furnizează sistemul de intrare al sondei în atmosfera venusiană. Centrul de Cercetare Ames al NASA a dezvoltat scutul termic, numit Heatshield for Extreme Entry Environment Technology (HEEET), care constă dintr-un material ce poate proteja sonda de temperaturi de până la 2.500 de grade Celsius.

NASA a transferat scutul termic către Rocket Lab în martie 2025. Sonda venusiană se află acum la sediul Rocket Lab din Long Beach. Rocket Lab, o firmă spaţială privată, furnizează vehiculul de lansare, vehiculul de croazieră şi sonda pentru misiune, care transportă instrumentul echipei lui Seager. Misiunea va efectua prima investigaţie a planetei Venus, finanţată în mare parte din fonduri private.

Seager şi echipa sa îşi propun să lanseze şi misiuni ulterioare pe Venus. „După misiunea Rocket Lab, ne propunem să trimitem o sarcină utilă pe Venus pentru a identifica molecule organice complexe”, a spus Seager. „Deşi acest obiectiv nu va determina dacă există viaţă, va stabili dacă sunt prezente ingrediente pentru viaţă sau molecule potenţial utilizate de viaţă”.

Seager şi colegii ei au studiat două potenţiale sarcini utile pentru misiuni viitoare. Una este un spectrometru de masă cu desorbţie laser, numit ORIGIN, care este construit la Berna, Elveţia. O versiune a acestui instrument va călători în curând la suprafaţa Lunii cu un modul de aselenizare privat, prin intermediul programului Commercial Lunar Payload Services (CLPS) al NASA.

Mai mult, Seager şi echipa sa extinsă au dezvoltat un balon cu diametrul de 5 metri, capabil să plutească prin cerul planetei Venus timp de o săptămână terestră. „De asemenea, dezvoltăm senzori moleculari miniaturali pentru a viza molecule specifice de interes, inclusiv senzori cu nanotuburi de carbon”, a spus ea.

„O destinație subexplorată”

„Cursul explorării Sistemului Solar de către sonde spaţiale se desfăşoară rareori fără probleme. Cu alte cuvinte, ar trebui să ne aşteptăm la întârzieri, în special pentru o misiune privată, o companie concentrată pe dezvoltarea următoarei clase de rachete şi o destinaţie relativ subexplorată”, a declarat Paul Byrne, profesor asociat de ştiinţe planetare de la Universitatea din Washington, pentru Space.com.

Suprafaţa lui Venus este un peisaj infernal arzător. Cu toate acestea, Venus a primit din ce în ce mai multă atenţie ca o potenţială casă pentru viaţă extraterestră atmosferică. Seager şi colegii ei sugerează că există dovezi tot mai mari că ingredientele pentru viaţă ar putea exista în norii extrem de acizi care acoperă Venus.

Într-un nou studiu care apare săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences, Seager şi echipa sa raportează că nu numai că peptidele scurte (lanţuri scurte de aminoacizi) pot rămâne stabile în condiţii extrem de acide, dar se pot şi plia în forme care le-ar putea permite să aibă funcţii biologice.

„Dacă găsim viaţă în norii planetei Venus, atunci putem presupune că viaţa este destul de răspândită în tot Universul”, a spus Peter Beck, fondator, preşedinte şi director executiv al Rocket Lab.