Prima naveta cu echipaj uman ar putea pleca inspre Marte in urmatorii 30 de ani

O naveta spatiala cu un echipaj uman format din sase astronauti ar putea ajunge pe Marte in urmatorii 30 de ani, specialistii programand deja, in cursul anului 2009, teste de izolare prelungita, pentru a vedea cum reactioneaza organismul uman la micro-gravitatie, relateaza AFP.

Astronautii ar urma sa efectueze o calatorie de minim 17 luni si jumatate pentru a parcurge aproape 120 de milioane de kilometri dus-intors.

In prezent, expertii analizeaza mai multe optiuni care sa permita, in final, un zbor uman inspre Marte, un mediu ostil, avand in vedere ca 22 din cele 33 de misiuni fara oameni care au fost trimise de americani si de rusi pana in prezent pe Planeta Rosie – roboti, sonde etc – au esuat.

Pana in prezent, doar patru sonde, toate de fabricatie americana, au reusit cu succes sa amerizeze. O sonda ruseasca a reusit sa ajunga pe solul martian, dar nu a putut comunica decat 20 de secunde cu Pamantul.

Americanii se gandesc la anul 2037

Anul trecut, directorul NASA, Michael Griffin, a declarat ca Agentia spatiala americana vrea sa trimita primii oameni pe Marte in anul 2037.

Avand in vedere cantitatea mare de alimente, materiale si alte echipamente presupuse de o astfel de misiune, va fi nevoie de o nava mult mai mare decat actuala Statie spatiala internationala. O astfel de nava ar urma sa fie asamblata pe orbita Pamantului, inainte de a incepe calatoria de 60 de milioane de kilometri pana la Marte (distanta pana la Luna este de 378.000 km).

Drumul spre Marte va dura circa 250 de zile, iar revenirea pe Pamant alte 240 de zile. Calatoria urmeaza a fi efectuata in momentul in care distanta dintre Terra si Marte este cea mai mica, in conditiile in care distantele dintre cele doua planete variaza intre 55 de milioane km si 400 de milioane km.

Dupa sosire, echipajul va trebui sa inceapa calatoria inspre Pamant fie mai devreme de o luna, fie va trebui sa astepte inca un an si jumatate pentru a reveni acasa.

Testele care se vor efectua la Institutul rus pentru probleme biomedicale de la Moscova pornesc pentru moment de la ipoteza voiajului cel mai scurt, de 520 de zile.

Aterizarea si gravitatia redusa – principalele probleme

Una dintre problemele cele mai spinoase care trebuie rezolvate este cea a aterizarii pe Planeta Rosie la bordul unei capsule cu o viteza de 16.000 km/h care, la contactul cu atmosfera martiana, se va incalzi pana la 4.000 de grade Celsius…inainte ca exploratorii sa fie confruntati cu frigul extrem care domneste noaptea pe Marte.

Alte probleme majore sunt legate de absenta gravitatiei terestre si de efectele micro-gravitatii asupra masei musculare si osoase, devastatoare pe o durata atat lunga de timp, ceea ce i-ar putea constrange pe oamenii de stiinta sa creeze o gravitatie artificiala.

Desi pe Marte s-au descoperit urme de apa, atmosfera Planetei Rosii este compusa in proportie de 95% din CO2. Azotul, care formeaza 78% din atmosfera terestra, este prezent pe Marte in proportie de doar 2,7%.