Primăria Sectorului 6 vrea să meargă mai departe cu proiectul blocat de Nicușor Dan, pentru că „aduce trafic în centru”. Ce spun experți pe mobilitate despre demers 

Pasajul urma să fie continuat cu un drum expres, cu trei benzi pe sens, până la Șoseaua de centură, însă proiectul a fost blocat de primarul Nicușor Dan, care a spus că va aduce și mai mult trafic prin centrul Bucureștiului, contrar practicilor europene. 

Astfel, Pasajul Ciurel a rămas timp de 6 ani „cel mai scump viraj la stânga” din istoria Bucureștiului. Acum, Primăria Sectorului 6 vrea să continue proiectul. 

Primarul interimar al Sectorului 6, Paul Moldovan, spune că dorește continuarea proiectului pentru a mai descongestiona traficul pe bulevardul Iuliu Maniu. 

„Bulevardul Iuliu Maniu este singura ieșire din București spre V, spre autostrada A1. Este un bulevard extrem de aglomerat, pe care nu avem cum să-l lărgim, pentru că nu ne permite fizic Noi trebuie să venim cu variante prin care să dăm alternative traficului pentru ieșirea spre A1”, a declarat primarul pentru HotNews. 

Edilul spune că prima alternativă este drumul radial 1, care prelungește Bulevardul Timișoara spre autostrada de centură A0, în zona Bolintin.

„A doua alternativă, continuarea acestui pasaj, care acum este inutil, un viraj în care s-au băgat peste 250 milioane de lei”, a explicat primarul. 

Primar: Va fi un bulevard urban, va avea si piste de biciclete și trotuare 

Paul Moldovan spune că proiectul va fi diferit de cel propus de fostul primar Sorin Oprescu, și anume un drum expres.

„Noi vrem să creăm un bulevard urban pe profilul pe care l-am făcut pe strada Valea Largă, adică două benzi de trafic pe sens, una dintre ele bandă de autobuz, pistă de bicicletă de minim 2 metri pe fiecare sens, trotuare de 3 metri pe fiecare parte și zone de demarcare între biciclete, trafic și pietoni, zone verzi, copaci, verdeață, bănci și așa mai departe”, a explicat Paul Moldovan. 

Primarul spune că, având autostrada de centură A0 și șoseaua veche de centură lărgită, nu va mai exista tentația ca șoferii să tranziteze Bucureștiul. 

Nu va fi bulevard de 50 de metri, ci mai puțin 

„Poți să călătorești între cele două- trei autostrăzi exclusiv pe A0, care nu exista la momentul respectiv. Dacă vrei să vii de pe A1 și vrei să ajungi în Berceni, nu o să te mai duci pe Splaiu Unirii, o să te duci pe A0 cu 130 și intri direct în Berceni. Noi o să creăm astfel de așa natură acest bulevard încât să refuzăm cât mai mult traficul și să creăm zone de calmare. Că să nu se circule cu viteză și să îi încurajăm să iasă pe Virtuții, spre Uverturii, să nu se ajungă pe Splai, spre centru”, a explicat Paul Moldovan. 

Primarul spune că profilul bulevardului va fi undeva la 30 de metri față de 50 de metri cât era înainte, iar felul în care va arăta va fi stabilit prin Planul Urbanistic Zonal. În ceea ce privește exproprierile, ar fi vorba în mare parte de terenuri.  

„Vom face un PUZ de la zero pentru acest drum, care va include și o analiză de tarfic și avize de la mediu. După care vom contracta alt studiu de fezabilitate. După care vine partea de expropriere, de votat indicatorii, de făcut caietele de sarcini pentru proiectare și execuție și construirea efectivă. Eu zic că e nevoie de o finanțare mixtă aici, adică trebuie să fim implicați și noi și Primăria generală. Părerea mea este că lucrările ar putea începe în minim 3 ani”, a explicat primarul.

„Dacă e un bulevard care irigă  o zonă și e bulevard, nu autostradă, să mergi cu viteză, zic că e un proiect care ajută. Dar specialiștii ne vor spune ce soluții au. Vrem să consultăm și comunitatea, să vedem ce ieșiri facem”, este concluzia edilului. 

Ce spun însă specialiștii în mobilitate urbană?

Mihaela Negulescu, profesor, arhitect și coordonatoarea masterului de „Mobilitate urbană” la Facultatea de Urbanism, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, este de părere că zona respectivă s-a dezvoltat mult în ultimii ani și este nevoie de un drum de categorie superioară care să o deservească. Însă, și ea vorbește despre riscul ca artera să aducă mai multe mașini în centrul orașului. 

„Există riscul ca atunci când se aglomerează Iuliu Maniu, cei care vin pe autostrada A1 și vor să meargă spre centru, să folosească acest drum alternativ, care leagă și mai direct autostrada A1 de zona centrală, istorică. Deci trebuie făcut în așa fel încât noul drum să aibă această funcțiune, de deservire a teritoriului respectiv, care s-a urbanizat, dar în același timp trebuie să fie luate măsuri care să descurajeze utilizarea acestuia ca alternativă rutieră care invită traficul către centrul orașului”, a explicat Mihaela Negulescu.

Specialista spune că mașinile care vin de la Pitești și merg la Constanța cel mai probabil vor folosi centura  A0, însă sunt multe persoane care locuiesc în zonele limitrofe Bucureștiului și vin în fiecare zi în oraș, la muncă, sau să-și ducă copiii la școală, iar o parte dintre acestea vor veni cu mașina în centrul orașului, folosind acest drum.

„Este greșit. Ce facem? Aducem traficul pe Cheiul Dâmboviței, în zona istorică? Ar trebui ca dincolo de podul Ciurel să fie gândite și implementate niște măsuri de descurajare a acestui fenomen foarte previzibil, astfel încât să nu se poată intra cu ușurință pe Cheiul Dâmboviței, să se micșoreze oferta de circulație – să se reducă numărul și/sau dimensiunea benzilor carosabile, să fie limitată viteza de circulație, să fie îndesite traversările pietonale, costul parcării în centru să fie disuasiv și altele”, a explicat Mihaela Negulescu. 

Ce crede că lipsește 

Specialista spune că ar trebui făcută și o parcare park&ride lângă stația de metrou din zonă, astfel încât, cine are treabă în centru, să lase mașina acolo și să meargă mai departe cu transportul public.

„Trebuie să facă undeva un punct “de rupere” a traficului. Să se creeze un mecanism de transfer de la mașină la transport public, de exemplu prin realizarea unei/unor parcări de transfer la stațiile de metrou, de exemplu la Petrache Poenaru sau pe planificata prelungire a lui M3 în Chiajna”, a explicat Mihaela Negulescu.

O altă propunere este extinderea liniei de metrou M3 de la Păcii până la zona comercială și logistică, de după Șoseaua de centură.

„Zona respectivă, care concentrează un pol comercial și numeroase platforme logistice, și prin aceasta constituie un mare generator de trafic, nu are acces la metrou. Am propus în Planul de mobilitate din 2016 prelungirea liniei M3 dincolo de Centură, crearea unei parcări park&ride, astfel încât să existe posibilitatea reducerii traficului cu automobile care intră în prezent în București, prin bd. Iuliu Maniu, din zona periurbană”, a explicat Mihaela Negulescu.

„Circulația fluidizată se va simți doar pe termen scurt”

Tudor Măcicășan, expert pe mobilitate urbană și fostul consilier pe probleme de trafic al fostului primar Nicușor Dan, spune că, la nivel de principiu, orice drum nou construit pentru mașini va aduce și mai multe mașini. 

„Circulația fluidizată, să spunem așa, se va resimți doar pe termen scurt, iar pe termen mediu și lung, întotdeauna, doar se atrage mai mult trafic acolo. Eventual se mută blocajul rutier în intersecțiile următoare”, a explicat Măcicășan. 

Pe de altă parte, în prezent, Pasajul de la Ciurel este inutil fără o legătură, spune expertul. 

„În actuala formă, Podul Ciurel este cel mai scump viraj la stânga din lume. Și o străpungere mai departe, într-o formă sau alta, i-ar spori din utilitate și din relevanță în peisajul stradal”, a explicat Măcicășan. 

Dacă va fi mai bine pentru oraș sau nu, depinde de cum va fi făcut noul drum, atrage el atenția. 

Cum poate aduce proiectul „efecte benefice”

„Cât timp legăturile în cauză sunt gândite, mai ales pentru trafic calm, pentru acces rezidențial, pentru transport public și pentru orice mijloace nemotorizate, măsura poate aduce și efecte benefice și poate îmbunătăți în general peisajul mobilității, nu doar al traficului motorizat. Orice se întâmplă acolo trebuie să se adreseze tuturor formelor de mobilitate”, a explicat expertul. 

Măcicășan spune că drumul ar trebui să aibă trotuare mari, „autostradă” pentru biciclete, bandă de autobuz și doar o bandă de circulație auto pe sens. 

„Punctual, culoarul pietonal trebuie să fie neîntrerupt și calitativ, cu toate trecerile accesibile, cu trotuarul suficient de larg și, eventual, din proiectare cu zone de umbră generoase. O pistă de biciclete corespunzătoare, corectă, continuă și calitativă ar atrage foarte mult din traficul velo, din direcția aia. De fapt, un cycling superhighway, cum este Londra și în multe orașe din Danemarca. Într-o lume ideală, eu aș vrea două benzi pe sens, una pentru autobuz și una pentru restul traficului”, a explicat Măcicășan. 

Expertul spune că, chiar și în această formă, va aduce mașini în centrul orașului, dar va aduce și trafic de biciclete, și trafic de pietoni și mai multă lume în autobuze.

ONG-ist: „Problemele de mediu rămân”

Asociația Eco Civica, care luptă de peste 20 de ani pentru păstrarea spațiului verde din București, s-a opus încă de la început proiectului și a ajutat în instanță cetățenii care au cerut anularea in instanță a documentelor care stăteau la baza construirii străpungerii. 

„Ne-am opus întotdeauna acelei străpungeri, în primul rând pentru că prin acel Plan urbanistic zonal se dorea circulația directă între autostrada A1  și A2, prin centrul Capitalei. Era un lucru de neconceput. După aceea, erau niște costuri enorme pentru această străpungere, se dorea exproprierea a 40 de hectare de teren. De asemenea, mai era problema că trecea foarte aproape de Lacul Morii și de uzina de apă de la Roșu”, a explicat Dan Trifu, președintele fundației Eco Civica. 

ONG-istul spune că, având A0 și centura veche lărgită, străpungerea nu-și are rostul, iar cetățenii care au terenuri și case în zona respectivă și le va trece pe sub geam această străpungere nu vor fi de acord cu propunerea. 

„Cred că nu asta e prioritatea. Într-adevăr, e cel mai scump viraj la stânga, dar știm cu toții că pasajul a fost anulat definitiv de instanță, după aceea s-a emis o autorizație ilegală în baza PUZ-ului sector 6, care și acela a fost anulat sau suspendat până la urmă. Deci s-au făcut niște lucruri ilegale și ele nu trebuie să continue. Problemele de mediu rămân, trece în continuare pe lângă Lacul Morii și uzina de apă”, a explicat Trifu. 

Proiectul Pasajul Ciurel și „cel mai scump viraj la stânga”

Pasajul de la Ciurel a fost inaugurat în septembrie 2020, cu fast, de primarul Gabriela Firea. Lucrarea a costat 240 milioane lei și a fost finalizată în 10 ani, deși trebuia finalizată în 4.

În prezent, podul nu duce nicăieri, fiind doar un viraj la stânga făcut cu o sumă uriașă.

Pasajul face parte din străpungerea Ciurel A1, unul dintre proiectele de infrastructură despre care se discută încă din 2000, o alternativă la bd. Iuliu Maniu pentru ieșirea din oraș, spre A1.

În 2019, Consiliul General a aprobat culoarul de expropriere și declanșarea procedurilor de expropriere pentru faza II a proiectului, între Ciurel și bd. Uverturii, urmând să fie expropriate peste 100 de proprietăți, cu o suprafață totală de aproape 4 ha, și circa 700 mp de construcții, evaluate atunci la 47 milioane lei. Banii trebuiau consemnați în contul proprietarilor în 210 zile de la expropriere.

În 2020 termenul a fost prelungit. La fel și în 2021, până la finalul anului respectiv.

Până acum însă terenurile nu au fost expropriate.

Primarul general, Nicușor Dan, a declarat de mai multe ori că nu va continua proiectul, deoarece ar fi o tentație pentru cei care vin de pe A1 și merg spre mare, să tranziteze centrul Bucureștiului, și așa aglomerat. „Proiectul de străpungere până la Centură este imposibil de realizat. E ilegal ca o șosea cu 6 benzi să treacă pe lângă un bazin de apă potabilă. Opinia mea este că nu trebuie să ne grăbim cu acest proiect. Trebuie să ne grăbim cu extinderea Șoselei de centură la 4 benzi. În momentul în care ai asta și din cartiere ai ieșirea la centură, o să iei presiunea de pe Iuliu Maniu”, a declarat primarul Nicușor Dan, într-un interviu acordat HotNews, imediat după alegerile locale din 2020.

Primarul și-a menținut punctul de vedere și în 2021.

„Proiectul vine de la Nicolae Ceaușescu, pe care l-a numit străpungerea A1-A2, el avea în cap că penetrația Ciurel va încuraja traversarea Bucureștiului dinspre Pitești spre Constanța, ceea ce este o greșeală, trecea la 20 de metri de un lac din care noi bem apă, care din motive științifice nu poate fi acoperit, și nu poți bea apa dintr-un lac pe lângă care trec mașini. Avem proiectul cu cele 10 drumuri radiale, care înseamnă ieșiri către șoseaua și autoastrada de centură, acestea vor fi pe b-dul Timișoara și una pe Giulești. Șoferii nu vor fi nevoiți să o ia pe Ciurel ci vor avea aceste ieșiri”, a declarat Nicușor Dan, în octombrie 2021, la Europa FM.

În 2016, instanța a anulat definitiv Planul Urbanistic Zonal aferent proiectului, unul dintre motive fiind că trece prea aproape de uzina de apă de la Roșu. Procesul a fost intentat de cetățeni din zonă, afectați de exproprieri. Străpungerea a mai fost prevăzută în PUZ-urile coordonatoare ale Sectorului 6 din 2013 și 2020, anulate și ele de instanță.