Primul marș Pride de la Chișinău la care nu au fost incidente. Cazul unui fost soldat discriminat în armată și care acum a ieșit în stradă 

„Dragostea creează, legea protejează”, „Vrem siguranță”, dar și „Homofobia are un leac: educația”, sunt câteva dintre sloganele cu care duminică a avut loc marșul Chișinău Pride, evenimentul care încheie festivalul Moldova Pride 2026 și care a ajuns anul acesta la cea de-a 14-a ediție. 

Participanții s-au adunat în centrul capitalei Republicii Moldova, purtând steaguri în culorile curcubeului, pancarte pentru drepturi egale și mesaje împotriva discriminării. Din cauza manifestației, au fost instituite restricții temporare de circulație în centrul Chișinăului. 

Fără incidente

Printre revendicările participanților la acțiune se numără dreptul la căsătoriile între persoane de același sex. Spre deosebire de anii precedenți, astăzi, 21 iunie, marșul s-a desfășurat fără incidente și altercații. 

Acțiunea a durat aproximativ o oră și jumătate. Potrivit datelor Inspectoratului Poliției al Moldovei, în evenimentul a participat în jur de 350 de persoane.

„Cea mai liniștită acțiune care a fost vreodată la Chișinău” – așa au calificat organizatorii marșul Chișinău Pride din acest an. Securitatea evenimentului a fost asigurată de zeci de polițiști și carabinieri (jandarmi). 

Lupta pentru recunoașterea cuplurilor de același sex

Printre participanții marșului Chișinău Pride cu care a discutat corespondentul HotNews se numără Leo Zbancă și Marin Pavlescu. 

Zbancă încearcă să obțină în instanță recunoașterea căsătoriilor sau a parteneriatelor pentru cuplurile de același sex. Aceasta este una dintre cauzele pentru care Leo, vice-director al Centrului de Informații Genderdoc-M, a decis să meargă în instanță împreună cu partenera sa. Cei doi sunt într-o relație de cinci ani.

Deși recunoaște că în ultima perioada societatea din Republica Moldova devine mai tolerantă, el vorbește despre probleme care apar atunci când un cuplu nu este recunoscut legal: accesul la informații medicale, dreptul de a lua decizii pentru partener în situații de urgență, moștenirea sau administrarea bunurilor comune. 

De aproape trei ani, Leo și partenera sa încearcă să obțină în instanță recunoașterea legală a cuplurilor de același sex în Republica Moldova. Cazul lor a ajuns la Curtea Constituțională și este una dintre cele mai importante provocări juridice privind drepturile persoanelor LGBTQ+.

„Noi suntem în cuplu de cinci ani și, ca orice cuplu, ne dorim doar să avem o casă în comun, bunuri în comun și posibilitățile pe care le au alte cupluri. Protejarea drepturilor, nu mai mult decât asta”, a povestic Leo pentru HotNews.

Experiențele care l-au împins spre activism au început însă cu mult înaintea acestui proces. Zbancă spune că s-a confruntat ani la rând cu discriminarea din cauza identității sale de gen.

„Eu sunt o persoană non-binară transmasculină și am multe situații legate de identitatea mea de gen și de faptul că persoanele nu înțeleg identitatea mea de gen. Am fost și fugărit din băile publice, am fost și în situații în care am fost oprit de poliție”, a mai spus acesta.

Astăzi, el consideră că lipsa siguranței și a drepturilor este unul dintre motivele pentru care numeroase persoane LGBTQ+ aleg să părăsească Republica Moldova. Acesta a creat, având studii de regizor, pe lângă cele de psihologie, și un spot dedicat acestui subiect. 

„Dacă tu nu te simți sigur pe stradă, dacă te temi că cineva poate să te agreseze, dacă te temi fiindcă nu ai drepturi egale cu ceilalți cetățeni și într-o situație similară vei fi tratat ca un cetățean de rândul doi, atunci, fără această siguranță, tu nu poți să rămâi în țară. (…) Și persoanele heterosexuale nu-și doresc să se căsătorească și sunt de acord cu acest argument, dar ele, dacă ar dori, ar putea. Și asta este o mare diferență. Noi nu cerem căsătorii pentru toate cuplurile queer. Clar că vor fi cupluri care niciodată nu vor acest drept, dar să ai o alegere, să poți să te căsătorești când vrei”, a mai spus Leo.  

Marin Pavlescu, soldatul care a decis să vorbească

Povestea lui Marin Pavlescu este asociată cu unul dintre cele mai mediatizate cazuri de discriminare din ultimii ani. 

În 2021, pe când avea 19 ani și își satisfăcea serviciul militar obligatoriu, Pavlescu a anunțat că nu se va mai întoarce în unitatea militară în care fusese încorporat. Tânărul a declarat atunci că a fost discriminat și hărțuit după ce orientarea sa sexuală a devenit cunoscută în armată. Cazul a atras atenția organizațiilor pentru drepturile omului și a fost urmărit inclusiv de presa internațională. 

Privind în urmă, Pavlescu a povestit pentru HotNews cum decizia de a vorbi public despre orientarea sa sexuală i-a schimbat viață. 

„S-a dezvăluit orientarea mea sexuală fără acordul meu”

„Eu am făcut-o public doar cu un motiv. Eu mi-am asumat responsabilitatea, deși eu nu știam că o să fie atât de greu, dar am făcut-o public doar din considerentul că eu credeam că trebuie să fiu un exemplu pentru toți. În cazul meu a fost outing. În armată a fost outing, pentru că s-a dezvăluit orientarea mea sexuală fără acordul meu, fără a mă aduce la cunoștință și eu am fost expus la violență fizică, la discriminare”, a spus Marin.

Anii care au urmat au însemnat procese în instanță, dificultăți în găsirea unui loc de muncă și sute de mesaje de ură.

„Eu chiar am avut foarte multe refuzuri. Refuzurile de angajare la muncă, eu cred că am avut mai mult de 40 de refuzuri”, mai povestește Marin.

Cea mai dureroasă consecință a fost însă ruptura de familie. După ieșirea sa publică, mama sa a întrerupt comunicarea cu el pentru mai bine de trei ani.

„Ea mi-a spus că eu nu fac parte din familia Pavlescu și ea nu vrea să vorbească cu mine pentru că eu am făcut-o de rușine în țara întreagă și toate neamurile”.

Republica Moldova devine mai tolerantă, dar încă nu au loc schimbări maore

Astăzi, relația dintre cei doi s-a reluat parțial, iar Pavlescu spune că aceasta este una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani.

Ca mulți alți tineri din comunitatea LGBTQ+, Pavlescu s-a gândit de nenumărate ori să plece din Republica Moldova. Prieteni și cunoscuți i-au spus că ar putea obține azil într-o altă țară și că ar avea șansa unei vieți mai liniștite. Cu toate acestea, tânărul spune că a ales să rămână, pentru că vrea să vadă cum se încheie dosarele sale și speră că acestea vor deschide drumul pentru alte persoane care se confruntă cu situații similare.

„Pe mine mă oprește faptul că eu vreau să merg până la capăt și eu vreau ca asta să fie un exemplu clar pentru toți. (…) Nu consider că ești în siguranță la maxim pentru că sunt foarte multe persoane care se uită dubios la tine, sunt foarte multe persoane care ar putea să-ți strige ceva din urmă sau ar putea să-ți spună ceva în urmă”, spune el.

Tânărul susține că societatea din Republica Moldova devine mai tolerantă, însă până la schimbare majoră mai trebuie să se întâmple mai multe lucruri, inclusiv la nivel de legislație.

„Ele sunt schimbări, dar în Republica Moldova, ca să fie niște schimbări majore, din păcate trebuie să fie cineva care suferă și după ce o persoană suferă sau a avut de suferit, după ce se întâmplă ceva foarte grav, atunci se întâmplă și schimbările. Îmi pare rău de asta, dar la noi și justiția și legile și schimbările majore care sunt, ele sunt doar după ce o persoană suferă. Doar după ce se întâmplă ceva. De ce până în 2021 n-au fost instruiri? Ce înseamnă orientare sexuală, discriminare, identitate de gen și tot așa mai departe. De ce în armată nu au avut acces ca să-i instruiască toți ofițerii, să-i explici ce înseamnă asta? După cazul meu în 2021 (…) Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a dat ordin ca mai mulți militari pe contract, adică ofițeri, să fie instruiți”, a conchis Marin. 

Înainte de marșul Chișinău Pride, câteva zeci de credincioși s-a adunat lângă monumentul lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului cu pancartele împotriva acțiunii LGBTQ+. „Legea crează. Păcatul nu este dragoste” – unul dintre mesajele cu care au venit credincioșii. Cele două acțiuni nu s-au intersectat însă.