Primul zgarie-nor romanesc va fi al lui Tender, al doilea va fi la Cluj

Zgarie-norul romanesc nu e de fapt zgarie-nor. Cele cateva timide incercari de a construi pe verticala se lovesc cel mai adesea de comisiile de urbanism si, mult mai rar, de opiniile arhitectilor. Poate nu intamplator, cele mai temerare proiecte s-au nascut la Timisoara si la Cluj.

Cladirea de 220 de metri a lui Ovidiu Tender se va inalta la 150 m de Prefectura Timis

Foto: HotNews.ro

Pe de o parte, grupul Tender, pe de alta – grupul IMO Finance, viseaza centre de business si birouri de clasa A. Deocamdata insa, principala amenintare la adresa zgarie-norilor romanesti sunt birocratia si lipsa unui plan de dezvoltare, ca sa nu spunem lipsa unui Plan Urbanistic (PUG), cum este cazul Clujului.

“Zgarie-norul” miliardarului Tender, contestat de arhitectii timisoreni

Grupul Imobiliar Tender, apartinand miliardarului timisorean Ovidiu Tender, anunta cu mare fast, in primavara anului 2003, construirea in zona centrala a municipiul de pe Bega a primului zgarie-nori din Romania. La cca. 150 de metri de Prefectura Timis.

Caracterul futurist al proiectului imobiliar facut public, la vremea respectiva, de oamenii de specialitate ai miliardarului a provocat o anumita neincredere la nivelul opiniei publice.

Ovidiu Tender

Echipa de constructori a trecut insa la treaba imediat dupa ce Ovidiu Tender a reusit sa achizitioneze intreprinderea de materiale textile ILSA, aflata in stare de faliment, a carei utilitati industriale au fost dezafectate.

In acest fel s-au procurat la pret de dumping cei 170.000 de metri patrati de teren necesari noului cartier, in conditiile in care fabrica falimentara a fost achizitionata cu un pret de doar doua milioane de euro.

“Ridicam un nou cartier, pe care il vom numi «Noua Timisoara». Va avea 1.500 de apartamente de clasa superioara, de standard european. Vom construi spatii comerciale, un centru de afaceri, piscine publice, o parcare subterana pentru 5.000 de masini, pecum si un turn de 116 metri inaltime, pe 43 de etaje.

Investitia va ajunge la peste 150 milioane de euro“, spune directorul societatii, Dan Manolache.

Noua Timisoara se va cocota la 220 de metri inaltime

Inceperea lucrarilor la cartierul rezidential „Noua Timisoara”, in mijlocul caruia se doreste construirea primului zgarie-nori de pe plaiurile mioritice, a starnit proteste la nivelul comunitatii arhitectilor locali. „Probleme din punct de vedere static nu exista, ci doar din punct de vedere vizual.

Desi, initial, s-au cerut avize pentru un turn de 120 de metri, ulterior s-a revenit cu o cerere pentru un turn de 220 de metri.

In oricare din cele doua variante, s-a hotarat sa se faca un studiu de altimetrie, pentru a se vedea impactul unei asemenea cladiri pentru peisajul arhitectonic timisorean.

Din punctul meu de vedere, o cladire de peste 200 de metri plasata acolo este nerezonabila, pentru ca asemenea constructii ar trebui grupate intr-un city, asa ca in SUA, nu fiecare sa-si faca turnul lui unde considera de cuviinta.

Pana nu se face studiul de altimetrie, orice discutie despre acest subiect este in zadar. Daca s-a inceput constructia si cineva a dat o autorizatie in acest sens, acea persoana este culpabila”, ne-a declarat Adrian Florin Ionasiu, presedintele Ordinului Arhitectilor Timisoara.

In ciuda acestor avertismente de specialitate, constructia merge mai departe, neexistand nici o sincopa in privinta finantarii. “Grupul nostru imobiliar isi continua programul de dezvoltare fara nici un fel de restrictie, in acelasi ritm. Nu vreau sa intru intr-o polemica fara sens cu arhitectul Ionasiu, care este subiectiv in aceasta problema datorita unor interese private.

Doresc doar sa-i transmit ca blocul turn va avea o fundatie de beton armat de peste 20 de metri, iar de acest lucru se ocupa o echipa de ingineri condusa de cel mai bun structurist din Romania, care a girat ridicarea mai multor cladiri inalte din Bucuresti”, a replicat Dan Manolache.

Schimbare de optica a urbanistilor?

La nivelul Primariei Timisoara, demisia arhitectului sef al municipiului, Radu Radoslav, care a sustinut cu tarie constructia cartierului rezidential finantat de Ovidiu Tender, a adus o schimbare de optica in sanul colectivului ce creioneaza dezvoltarea urbanistica a orasului.

Chestionat de HotNews.ro despre cartierul Noua Timisoara, noul arhitect sef al Timisoarei, Sorin Ciurariu, a evitat sa raspunda in vreun fel. Cert ramane deocamdata doar faptul ca primul zgarie-nori din Romania a fost autorizat de Consiliul Local in luna august 2005, cand s-a eliberat autorizatia nr. 1792

Cluj: Zgarie-nor incastrat in piata de zarzavaturi

Fostul presedinte al Bancii Transilvania, omul de afaceri Iosif Pop, a propus Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU) din Cluj ridicarea unui zgarie-nori autohton de 25 de etaje (aproximativ 40 m inaltime).

Iosif Pop a demonstrat ca stie sa faca bani; acum vrea sa ii si cheltuiasca

Autoritatile s-au aratat reticente cu privire la proiect, astfel incat compania ImoFinance a venit cu o noua propunere care reduce numarul de etaje la 15 si doua nivele in subteran.

CTATU Cluj a avizat, insa cu unele rezerve, un alt proiect de tip zgarie-nori propus de firma Latino Grup, ce vizeaza construirea unui imobil de 20 de etaje (85 m) pe Calea Turzii.

Proiectul prevede ridicarea unui ansamblu de birouri si locuinte, dotat cu facilitati ca spatii de joaca sau gradinite, pe o suprafata de 1,8 ha. CTATU a avizat peoiectul la a patra prezentare, cu conditia ca suprafata construita sa nu depaseasca 45%, iar 2 000 de metri patrati sa fie rezervati spatiilor verzi.

Noul downtown

Aparitia unor proiecte imobiliare gen “zgarie-nori” in spatiul clujean, a adus in atentia autoritatilor si a opiniei publice locale oportunitatea de a dezbate noile directii de reglementare pentru constructia unor astfel de cladiri.

Turnul lui Iosif Pop, de exemplu, ar urma sa adaposteasca sedii administrative de banci, companii, societati de asigurari si audit. Omul de afaceri considera ca in noul downtown al Clujului zgarie-norii ar trebui sa fie uniti intre ei prin esplanade deschise, cu spatii verzi si multe restaurante si hoteluri.

Cea mai spectaculoasa dintre prezumtivele variante ale amplasamentului presupune o situare insulara intre Cluj si Turda, in vecinatatea Autostrazii Transilvania. (HotNews.ro)

Desi cladirile inalte nu pot fi construite in zona centrala a Clujului din motive legate de incadrarea acestora in contextul urbanistic, nici propunerile de situare a acestora in alte zone nu au fost acceptate de municipalitate.

Pe de o parte lipsa unei viziuni coerente de dezvoltare a orasului, pe de alta birocratia si, in final, lipsa spatiilor cu adevarat adecvate, intarzie luarea unor decizii.

[c:1:s]Arhitectul Sorin Albacan considera ca situarea Clujului intr-un relief de deal cere ca si cladirile inalte sa fie situate in anumite zone ale orasului pretabile pentru astfel de constructii. Amplasamentele posibile au fost insa viciate de unele investitii care vizeaza constructia de ansambluri rezidentiale.

“Intr-un oras ca si Clujul, care are o forma de relief tip deal, aparitia unor cladiri inalte impune un studiu de specialitate, in functie de forma de relief, de perceptie, de perspective. Se studiaza si se gasesc anumite zone care se preteaza la amplasarea unor astfel de cladiri. Iese din discutie zona centrala, spatiul istoric al orasului.

Zona dinspre Someseni se deschide spre cladiri inalte, numai ca, din nefericire, aici se afla culoarul de aterizare pentru aeronave. Dintre zonele cele mai potrivite ca destinatie pentru construirea unor cladiri inalte putem aminti platforma industriala CUG, zona Clujeana sau zona Nokia-Apahida, zone in care s-ar putea muta centrul de interes economic al Clujului.

Din cauza viziunii urbanistice haotice, in multe din aceste zone exista tendinta de a se construi ansambluri rezidentiale”, a declarat pentru HotNews.ro arhitectul Sorin Albacan.

Autoritatea aeronautica, lasata in offside de dezvoltatorii imobiliari?

In plus fata de cerintele urbanistilor, investitorii au nevoie la Cluj si de avizul autoritatilor aeronautice pentru ca imobilele inalte sa nu afecteze culoarele aeriene.

Cu toate acestea, diferitele grupuri de interese politico-economice l-au convins pe primarul Emil Boc sa ia in considerare chiar schimbarea cu 90 de grade a directiei pistei aeroportului din Cluj, chiar daca acest lucru nu este posibil din cauza curentilor de aer ce strabat valea Somesului, paralel cu pista.

Emil Boc la Alpha TV

Asertiunile lui Boc au fost propagate la emisiunea “Ora clujeanului” de la Alpha TV, unde edilul a sustinut ca avioanele “vin frumos” si aterizeaza strecurandu-se intre cele doua dealuri ce limiteaza Clujul la nord si la sud. Ar mai fi de amintit ca in proximitatea aeroportului s-au demarat deja o serie de constructii.

“In acest moment, inaltimea cladirii este data de relatia dintre procentul de ocupare a terenului si coeficientul de utilizare a terenului. Asta este in functie de suprafata disponibila a terenului. In plus, lucrurile depind si de culoarele aeriene ale Aeroportului.

Si daca vine un investitor care are suprafata necesara pentru 30 de etaje, s-ar putea sa nu ii dea aviz Autoritatea Aeronautica”, a explicat pentru HotNews.ro purtatorul de cuvant al Primariei Cluj, Raimonda Boian.

Primaria Cluj a primit propuneri pentru cladiri mai mari de 30 de etaje in zona Dealul Feleacului sau a cartierului Manastur iar Imo Finance a dorit sa construiasca 15 etaje in centrul Clujului, in vecinatatea pietei agro-alimentare. Lucrarile insa nu au fost inca avizate. De altfel, la Directia de Urbanism, 3.000 de dosare zac nesolutionate inca din 2006 si alte 2.000 din 2007.

UPDATE: Constanta vine din urma cu Solaris Tower

Proiectul Solaris Tower, situat in Constanta, pe malul marii, va acoperi o suprafata de 3000 mp, si va avea, potrivit proiectului, 23 de etaje cu apartamente, spatii comerciale si spatii pentru birouri la primele nivele, apoi – in varf – un restaurant rotitor si heliport pe acoperis .

Solaris Tower este realizat de Alcor Construct SRL din Constanta.