Principalii beneficiari ai închiderii strâmtorii Ormuz au fost companiile americane, afirmă șeful Rosneft. Însă Igor Secin crede că SUA au calculat greșit
Șeful gigantului energetic rus Rosneft, Igor Secin a afirmat că principalii beneficiari ai închiderii strâmtorii Ormuz sunt companiile energetice americane și a avertizat că prelungirea tensiunilor în regiune poate submina cererea de petrol pe termen lung, informează Reuters.
Iranul a blocat strâmtoarea, prin care trece ruta de transport a circa 20% din necesarul de petrol al lumii, precum și alte mărfuri de importanță vitală, precum îngrășămintele chimice, după ce Statele Unite și Israel au declașat războiul împotriva Iranului, în februarie. În replică, SUA au instituit o blocadă asupra porturilor iraniene.
„Companiile americane au obținut avantaje neconcurențiale”
Secin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin și unui dintre cei mai influenți oameni din sectorul energetic al Rusiei, consideră acțiunile amerianilor ca o încercare de a schimba configurația piețelor energetice globale în interesul SUA, însă crede că riscurile strategice nu au fost complet evaluate.
„Închiderea strâmtorii Ormuz este o încercare de a remodela regulile pieței globale de energie în beneficiul Statelor Unite. Măsurile luate de de bocare a strâmtorii vizau Iranul, însă s-au răsfrânt asupra întregii lumi. Riscurile strategice au fost subestimate”, a declarat Secin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.
„Principalii beneficiari au fost, bineînțeles, companiile americane, care au obținut avantaje neconcurențiale și capacitatea de a furniza cu prețuri mari. Continuarea tensiunilor din strâmtoarea Ormuz pentru o lungă perioadă subminează pe termen lung cererea pentru petrol. De asemenea, poate declanșa o nouă creștere a interesului pentru energie alternativă”, crede Secin.
Prețurile la petrol vor reveni greu la normal
Statele Unite sunt cel mai mare producător mondial de petrol, urmate de Arabia Saudită și Rusia.
Veniturile din gaze și petrol, care reprezintă o cincime din veniturile bugetare ale Rusiei, au crescut cu 32,4% în mai, față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 9,3 miliarde de dolari, arată datele Ministerului de Finanțe, din cauza creșterii prețului la petrol, alimentată de războiul din Orientul Mijlociu. De asemenea, SUA a prelungit suspendarea sancțiunilor care vizau petrolul rusesc transportat pe mare ca să ajute țările „vulnerabile energetic”, afectate de războiul din Iran.
Secin crede că China a fost cea mai bine pregătită pentru actuala criză, însă a avertizat că și alte rute globale de transport, precum strâmtorile Malacca, Bab el-Mandeb sau Gibraltar, ar putea să se confrunte cu perturbări de trafic.
El a estimat că, dacă Ormuz va fi redeschisă în perioada următoare, atunci prețurile la petrol vor reveni la prețul dinainte de criză în a doua jumătate a anului 2027.
La fundul cutiei Pandorei
În discursul său intitulat „Ce a rămas pe fundul cutiei Pandorei?”, Secin a spus că problemele sunt legate de efectul de bulgăre de zăpadă al militarizării marilor puteri, cea mai mare bulă financiară din secolul XIX încoace și un deficit iminent de electricitate, hrană și apă.
„La fundul cutiei, vom găsi inevitabil o penurie globală de electricate, lipsuri de alimente, cupru și alte metale, precum și lipsă de apă”, a spus Secin.
Secin, cunoscut pentru scepticismul său legat de cooperarea Rusiei cu Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), a spus că grupul OPEC+ și-a pierdut din influență odată cu părăsirea organizației de către Emiratele Arabe Unite, pe lângă ieșirile anterioare ale Qatarului și altor state.
„Ca rezultat, producția organizației a scăzut de la 58 la 37 milioane de barili pe zi în ultimii 10 ani”, a comentat șeful Rosneft.