Privatizarea CNSAS (de Tia Serbanescu)

Se vede de la o posta incotro bat toate „solutiile” de salvare a CNSAS pe care cei 9 membri ai CC l-au aruncat in aer. Coalitia restauratiei unde troica PC, PSD si PRM se bazeaza pe executivul PNL ar accepta reanimarea CNSAS (prin ordonanta de urgenta) dar taindu-i dreptul de a mai face constatari de politie politica asupra cuiva.

Cata vreme la CNSAS nu prea erau dosare iar verificatii primeau automat certificate de castitate, era in regula, totul era constitutional iar politicienii isi vanturau cu mandrie atestatele cu bile albe de la Colegiu.

Erau certificate valabile si constitutionale. Acum, ca au venit milioane de dosare, cu milioane de surprize (care au dovedit, spre exemplu, ca Balaceanu-Stolnici are sange albastru de la stramosi dar ochi albastri de la militie) iar certificatele risca sa fie preschimbate, nimeni nu mai are chef de verificari.

Prin urmare, CNSAS poate exista cu conditia sa se uite in dosare si sa taca. Sau, si mai bine, sa treaca in subordinea Guvernului si in curtea (constitutionala, fireste) a premierului Tariceanu.

Cu alte cuvinte, sa se privatizeze si CNSAS iar dosarele sa fie restituite fostilor proprietari, mostenitorilor, intermediarilor si actionarilor care stiu cum sa le rentabilizeze si pe care sa le vanda sau sa le ruineze. Nu era pacat ca ditamai elita provenita din arborele genealogic al represiunii (partid, securitate, justitie) sa se trezeasca pe ici, pe colo deconspirata, iar de sub costumele de gala ale vipurilor sa se iveasca vreo vipusca si sa le strice balul?

Doar miliardarul Columbeanu, mai sincer, si-a recunoscut preferintele pentru uniforme („Imi puteti face un smoking cu epoleti?”) – pe care politicienii si oligarhii versati se chinuie sa le ascunda si ar plati oricat pentru ca nimeni sa nu le profaneze cripta cu pacate.

Dupa sarcomul de la CC (care a rapus CNSAS), vizita lui Sarkozy la Bucuresti a mai inviorat atmosfera – mai ales ca presedintele francez se afla in a treia zi de miere dupa casatoria cu top-modelul Carla Bruni. Parteneriatul strategic dintre Franta si Romania, intalnirea Basescu – Sarkozy si discursul in Parlament al proaspatului insuratel au stat sub semnul noii politici europene, din ce in ce mai pragmatica, mai agresiva si mai divizata.

Nu puteai sa nu zambesti totusi la gandul ca, daca dl Basescu facea numai un sfert din ce-a facut pana acum „atipicul” Sarkozy, cei „322” politicieni care-i faceau onorurile la Parlament il suspendau de cinci ori.

Curentul