Problema cronică a mediului de afaceri din România – activul net negativ. Noi măsuri și implicațiile lor fiscale

​​După lansarea oficială a Planului Național de Investiții și Relansare Economică, Guvernul României vine cu măsuri concrete pentru punerea lui în aplicare. Printre acestea se numără și aprobarea ordonanței de urgență prin care se intenționează acordarea de bonificații companiilor care își majorează și/sau îmbunătățesc capitalurile proprii. Măsura este binevenită și poate reprezenta un punct de pornire în stimularea societăților comerciale să se alinieze la normalitate și să se conformeze reglementărilor legale în vigoare. În plus, proiectul prevede și o modificare importantă cu privire la termenul de declarare și plată a impozitului pe profit anual.

O companie slab capitalizată nu are puterea financiară necesară pentru a se dezvolta pe cont propriu, cu atât mai puțin în situații de criză, și în același timp nu are acces la finanțare externă, având în vedere că stabilitatea financiară reprezintă un criteriu esențial al instituțiilor financiare, și nu numai, în acordarea de împrumuturi. În condițiile în care, în România, potrivit datelor oficiale, aproximativ 280.000 de societăți comerciale (în jur de 40% din total) au capitaluri proprii negative, programe de finanțare de tipul IMM Invest nu își pot dovedi eficiența deoarece, dincolo de faptul că împrumutul este garantat de stat în cea mai mare parte, iar dobânda este subvenționată, situația financiară a unui debitor cu datorii mai mari decât fondurile proprii este una precară și nu poate garanta rambursarea împrumutului. Mai mult decât atât, o companie cu acces limitat la finanțare de regulă apelează excesiv la creditul furnizor (întârzie plata facturilor către furnizori), practică ce poate duce la blocaje în lanț și chiar la insolvențe sau falimente.

Capitalul propriu pozitiv, condiție de bază pentru accesarea de bonificații pentru impozite

Potrivit proiectului de ordonanță, societățile comerciale care își vor menține capitalul propriu pozitiv și la un nivel de cel puțin jumătate din capitalul social vor beneficia de o reducere a impozitului pe profit sau pe venit, în cazul microîntreprinderilor, ori a impozitului specific, în cazul companiilor din industria ospitalității, de 2% anual. În plus, companiile vor putea beneficia de o bonificație cuprinsă între 5% și 10% din impozitul pe profit datorat, pentru majorarea anuală a capitalului propriu, în funcție de evoluția față de anul precedent (de la 5%, la peste 25%). Pe o perioadă de trei ani consecutivi, începând cu anul 2022, proiectul prevede și o reducere de 3% din impozit în funcție de procentul minim de creștere a capitalului propriu față de nivelul raportat prin situațiile financiare anuale pentru anul 2020.

Este important de menționat faptul că reducerea totală de impozit de care poate beneficia o companie se stabilește prin cumularea procentelor menționate, pe măsură ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Perioada de aplicare a măsurii este 2021-2025.

Raportat la așteptările create prin introducerea măsurii în Planul Național de Investiții, se observă o diversificare binevenită a bonificațiilor aplicabile, reducerea de impozit fiind direct proporțională cu cota de creștere a capitalurilor proprii înregistrată de societate.

În plus, proiectul de ordonanță propune un mod specific de calcul al capitalurilor proprii, diferit de definiția contabilă. Notabil este că rezervele din reevaluare aferente activelor imobilizate (în principal imobiliare) nu intră în calculul capitalului propriu ajustat folosit în aplicarea bonificațiilor fiscale.

Această „recompensă” reprezintă, în fapt, un instrument de stimulare a îmbunătățirii lichidității la nivelul societăților, care, implicit, ar trebui să conducă și la o structură financiară mai sănătoasă pentru mediul de afaceri. Măsuri similare sunt în vigoare și în alte state ale Uniunii Europene, sub denumirea de „deducere a dobânzii noționale”, și permit societăților care aplică regimul de impozit pe profit să deducă o dobândă valabilă la nivel națională calculată în funcție de creșterea capitalurilor proprii.

Schimbări preconizate ale termenului de declarare și plată a impozitului

O modificare notabilă cuprinsă în proiectul de act normativ, derivată din nevoia de a determina capitalurile proprii anuale, este cea referitoare la termenele de depunere a declarațiilor și de plată a impozitelor vizate, pe perioada aplicării acestor facilități. Astfel, termenele consacrate (în majoritatea cazurilor, 25 ianuarie și, respectiv, 25 martie) vor fi extinse până la 25 iunie, termen care, de cele mai multe ori, este ulterior datei de încheiere a bilanțului contabil și, tocmai de aceea, cu atât mai potrivit.

În concluzie, acordarea de reduceri de impozite pentru majorarea capitalurilor proprii este o măsură care ar putea avea efecte benefice asupra companiilor, individual, dar și asupra mediului economic în general, pentru că o companie solidă din punct de vedere financiar conferă încredere partenerilor de afaceri și dă dovadă de seriozitate în privința onorării obligațiilor comerciale. Însă măsura va fi analizată de fiecare companie în parte și va fi accesată în funcție si de interesele acționarilor sau asociaților, de la caz la caz.

Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, și Raluca Dana, Consultant Taxe Directe, Deloitte România

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații actualizează în permanență o secțiune dedicată, disponibilăaici.