Câștigătoarea alegerilor de la Berlin, lidera locală a Die Linke, Elif Eralp, a promis că va susține trecerea în proprietate publică a aproximativ 220.000 de locuințe deținute de marile companii imobiliare. Alegătorii par că au ascultat-o.
- Partidul Stângii (Die Linke) a câștigat alegerile organizate duminică la Berlin cu 25,5%, potrivit exit-poll-urilor, și pare că va prelua guvernarea locală de la creștin-democrați (CDU – 19,9%), o victorie care dă o lovitură premierului conservator Friedrich Merz.
- Teoretic, Partidul Stângii ar putea face o coaliție cu social-democrați (SPD – 11,9%) și cu Verzi (15,3%).
- AfD a obținut și aici un scor bun – 14,3%, deși sub cel anticipat de sondajele de opinie preelectorale.
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Candidata partidului stângii radicale, Elif Eralp, și-a construit campania în jurul crizei locuințelor.
Jurista în vârstă de 45 de ani a promis că va combate ceea ce a numit „specula cu chiriile” și că va susține trecerea în proprietate publică a aproximativ 220.000 de locuințe deținute de marile companii imobiliare, potrivit Le Monde.
Inspirație de la Zohran Mamdani
Planul lui Eralp a devenit cea mai controversată temă a alegerilor de duminică.
„Problema locuințelor este problema socială centrală cu care se confruntă orașul nostru, și am spus întotdeauna că, dacă voi deveni primar, voi face tot ce-mi stă în putință pentru a face Berlinul din nou accesibil și pentru a reduce chiriile”, a declarat Elif Eralp, înainte de scrutin.
Die Linke, a cărui istorie își are o parte din rădăcini în Partidul Comunist al Germaniei de Est, se bucură de o renaștere politică după ce a câștigat un nou val de susținere din partea tinerilor alegători mobilizați de ascensiunea extremei drepte, scrie Politico.
Pentru campania sa din Berlin, partidul s-a inspirat din primarul orașului New York, Zohran Mamdani, luând ca model accentul pe care acesta îl pune pe problemele legate de costul vieții.
Odată un oraș cunoscut pentru chiriile ieftine care au contribuit la cultivarea unei culturi internaționale și boeme, locuințele accesibile au devenit o problemă deosebit de presantă în capitala Germaniei în ultimii ani. Mai puțin de unul din șase locuitori ai orașului deține locuința în care trăiește, în timp ce chiriile au crescut cu aproximativ 70% în ultimul deceniu.
Un plan popular
Prin urmare, Partidul Stângii propune un plan de expropriere a proprietăților deținute de companiile imobiliare care dețin peste 3.000 de apartamente.
Este o idee care se bucură de un sprijin larg într-un oraș care, din punct de vedere istoric, a înclinat spre stânga.
Aproape 60% dintre alegători au susținut exproprierea proprietăților de la marile companii imobiliare în cadrul unui referendum din 2021.
Organizația care a inițiat acel referendum estimează că orașul ar putea cumpăra în mod forțat până la 220.000 de apartamente la un preț de până la 60% din valoarea lor de piață — ceea ce ar însemna o sumă totală de 18 miliarde de euro.
Acești bani, susțin ei, ar putea fi recuperați de către municipalitate pe parcursul unui secol din veniturile obținute din chirii.
Verzii susțin propunerea Die Linke
Verzii din Berlin, care au terminat pe trei, potrivit exti-poll-urilor, sunt singurul partid care susține pe deplin planurile de expropriere, dincolo de Die Linke.
Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, rămâne totuși o potențială forță moderată.
Partidul Stângii ar avea nevoie atât de Verzi, cât și de SPD pentru a avea suficiente locuri în parlamentul landului Berlin și a forma un guvern.
Însă candidatul principal al SPD, Steffen Krach, se opune exproprierii, preferând alte măsuri de reducere a chiriilor.
AfD și CDU se împotrivesc
Între timp, partidele de dreapta au criticat vehement planurile de expropriere din Berlin, inclusiv partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a sosit pe locul al patrulea.
„Cu Partidul Stângii, mai presus de toate, ceea ce obții este un nou socialism”, a declarat Kristin Brinker, candidata principală a AfD în Berlin, pentru Welt TV.
Stefan Evers, candidatul principal al CDU la Berlin, a afirmat și el că teama de o victorie a unui partid de stânga afectează deja piața imobiliară a orașului.
„Multe companii imobiliare se feresc cu desăvârșire de Berlin pur și simplu pentru că această dezbatere are loc deja astăzi, deoarece există un partid politic care ar putea ajunge la putere și care dorește efectiv să pună în aplicare această măsură”, a declarat el pentru postul de televiziune RTL.
Probleme juridice
Însă o potențială coaliție de stânga ar trebui totuși să depășească numeroase obstacole, avertizează Politico.
Deși o comisie de experți a concluzionat în 2023 că propunerea de expropriere este fezabilă din punct de vedere juridic, punerea ei în aplicare ar fi dificilă.
O astfel de măsură s-ar baza pe articolul 15 din Constituția Germaniei, care permite transferul „terenurilor, resurselor naturale și mijloacelor de producție” în „proprietate comună”. Însă această prevedere nu a fost niciodată aplicată.
Dacă ar fi pusă în aplicare, politica de expropriere ar fi, aproape sigur, contestată în fața Curții Constituționale, experții susținând că judecătorii ar putea decide în ambele sensuri.
Guvernul lui Merz s-a angajat să împiedice exproprierea companiilor imobiliare la nivel de land prin adoptarea unei legi naționale împotriva acestei practici. Însă textul respectivei legi nu a fost încă redactat, iar experții sunt, încă o dată, împărțiți în privința faptului dacă guvernul federal ar avea competența juridică de a bloca inițiativele locale.
Ce este Partidul Stângii
Partidul de Stânga este moștenitorul Partidul Unității Socialiste din Germania, care a condus Germania de Est între 1949 și 1989, deși s-a integrat de mult timp în peisajul politic german.
În prezent, partidul face parte din guvernele de coaliție din două dintre cele 16 landuri ale Germaniei: orașul-stat Bremen și landul Mecklenburg-Pomerania de Vest, situat în nord-estul țării.
În Turingia, partidul a condus chiar guvernul prin premierul său, Bodo Ramelow, până în 2024.
La nivel federal, însă, Partidul de Stânga are șanse reduse de a ajunge la putere, în parte deoarece platforma sa de politică externă și de securitate este considerată prea radicală de mulți alegători: partidul vrea desființarea NATO, se opune tuturor exporturilor de arme și deciziei Germaniei de a se înarma.
Die Linke a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, dar se opune ajutorului militar și spune că susține o soluție diplomatică. Disensiunile pe tema Rusiei și a sancțiunilor aplicate Moscovei au dus la ruperea partidului, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Die Linke a mai fost într-o coaliție de guvernare la Berlin alături de social-democrați și Verzi între 2016 și 2023.
Un an mai târziu, mai mulți deputați au părăsit Partidul Stângii în semn de protest – din cauza a ceea ce ei percepeau ca fiind tendințe antisemite în cadrul partidului.
Contextul și factorul declanșator al acestor divergențe a fost atacul terorist asupra Israelului comis de Hamas pe 7 octombrie 2023. În cadrul partidului există, în mod tradițional, o puternică facțiune pro-palestiniană.
