Skip to content
tineri care beau energizante
Bine cu tine - Powered by MedLife

Probleme grave cu inima la generația Z: ce au descoperit cercetătorii despre consumul de energizante

Claudia Spridon-Dragodan

Băuturile energizante și suplimentele cu efect stimulant au fost asociate cu un număr disproporționat de mare de raportări privind probleme cardiovasculare grave, potrivit unui nou studiu prezentat la congresul Asociației Americane a Inimii. Aproape jumătate dintre evenimentele cardiovasculare asociate acestor produse au vizat adulți cu vârste între 18 și 34 de ani. Specialiștii români confirmă că astfel de probleme sunt întâlnite și în țara noastră.

Mai mulți specialiști americani au analizat peste 28.000 de raportări privind reacțiile adverse ale unor produse alimentare, înregistrate timp de opt ani, între 2017 și 2025, iar rezultatele, prezentate în cadrul unei sesiuni științifice a Asociației Americane a Inimii, au fost surprinzătoare: băuturile energizante cu cofeină și suplimentele cu efect stimulant au fost asociate cu probleme cardiace grave mult mai frecvent decât alte produse.

Mai exact, în cazul produselor care conțin cofeină sau alte substanțe stimulante, raportările de stop cardiac (când inima încetează brusc să mai pompeze sânge, de obicei pe fondul unei aritmii) au fost de 11 ori mai frecvente, iar cele de infarct miocardic (fluxul de sânge către inimă este blocat, de regulă prin obstrucția unei artere coronare), de 4,5 ori mai frecvente, comparativ cu produsele fără cofeină sau alte substanțe stimulante. Aproape jumătate (45%) dintre raportările privind problemele cardiovasculare asociate energizantelor și suplimentelor stimulante au vizat persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, adică o parte din generația Z și o parte din Millennials.

De asemenea, au fost semnalate de aproximativ patru ori mai multe cazuri de aritmii ventriculare și palpitații, în timp ce tahicardia, durerile în piept și leșinul au apărut cu o frecvență de aproape trei ori, de 2,71 ori, respectiv de două ori mai mare.

Deși indică o asociere puternică cu raportarea unor probleme grave, rezultatele nu demonstrează că băuturile energizante sau suplimentele stimulante au provocat direct problemele cardiace raportate.

Energizantele pot conține concentrații de cofeină de trei ori mai mari decât cafeaua

Industria energizantelor s-a extins rapid, cu încasări care s-au dublat în ultimul deceniu, depășind 20 de miliarde de dolari în 2024, arată un articol publicat de Science Daily cu date furnizate de Asociația Americană a Inimii. În ciuda popularității acestor produse, cercetătorii au la îndemână insuficiente informații referitoare la impactul asupra sistemului cardiovascular, cu toate că dovezile adunate până în prezent arată că un consum ridicat de cofeină pune în pericol sănătatea inimii. 

În literatura medicală au fost descrise și cazuri de aritmii sau moarte subită cardiacă la persoane care consumaseră astfel de produse, inclusiv adulți tineri fără factori de risc cardiovascular cunoscuți. O parte dintre aceste incidente implică adulți tineri care nu aveau factori de risc de boală cardiovasculară, arată sursa citată. 

Potrivit Asociației Americane a Inimii, majoritatea adulților pot consuma până la 400 de miligrame de cofeină pe zi. Problema este că anumite băuturi energizante conțin de până la trei ori mai multă cofeină decât o cafea obișnuită, iar suplimentele folosite pentru antrenamente au o concentrație de 12 ori mai mare de cofeină decât cea care se regăsește într-o ceașcă de cafea.

„Consumul de energizante, prin concentrația crescută de cofeină pe care o conțin, de până la 200-300 mg, echivalentul a două-trei cafele, mai ales în asociere cu cel de cafea sau ceai sau cu unele suplimente, implică riscul supradozajului de cofeină. Printre efectele cardiovasculare ale consumului de energizante se numără creșterea frecvenței cardiace și valorile mai mari ale tensiunii arteriale”, explică dr. Oana Simion, medic specialist cardiolog în cadrul MedLife. 

Potrivit medicului, „consumul unor cantități mari de energizante într-un timp scurt poate duce la apariția de aritmii cardiace, crize hipertensive sau chiar evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul miocardic acut. Aceasta este considerată o complicație rară, care apare mai ales în contextul unor factori de risc suplimentari”. 

Sunt energizantele alimente?

O altă problemă, punctează cercetătorii, este modul în care sunt reglementate băuturile energizante și suplimentele cu cofeină. „Aceste produse sunt promovate ca soluții pentru un plus de energie în viața de zi cu zi și sunt comercializate alături de sucuri și apă îmbuteliată, astfel că majoritatea oamenilor presupun că nu prezintă riscuri reale”, a declarat autorul principal al studiului american, Sai Samayamanthula, de la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia, Charlottesville.

„Pentru multe persoane sănătoase, riscurile sunt probabil reduse dacă aceste produse sunt consumate ocazional. Totuși, persoanele care consumă în mod regulat băuturi energizante sau alte suplimente care conțin stimulente pot depăși rapid limita zilnică recomandată de cofeină. De aceea, este important ca oamenii să știe că aceste produse pot prezenta riscuri pentru sănătatea cardiovasculară”, a completat Samayamanthula. 

„Rezultatele noastre susțin necesitatea unei monitorizări mai sistematice a siguranței produselor care conțin cofeină și alte substanțe stimulente. În plus, profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să nu uite să îi întrebe pe pacienții mai tineri care prezintă palpitații, dureri toracice sau episoade de leșin dacă au consumat recent sau consumă în mod regulat astfel de produse”, a conchis autorul studiului.

Unul din cinci liceeni bucureșteni consumă zilnic energizante. Cât de răspândit este obiceiul în România și în Europa

Băuturile energizante sunt consumate frecvent și de adolescenții din România. Aproape unul din cinci elevi bucureșteni cu vârste între 15 și 16 ani (19%) a declarat că bea zilnic energizante cu cofeină, potrivit studiului Planet Youth, realizat în 2024 în 60 de licee din Capitală. Consumul zilnic a fost raportat de 21% dintre fete și 17% dintre băieți.

Datele nu reprezintă o situație izolată. O cercetare mai veche, realizată în România în 2016 și citată de Institutul Național de Sănătate Publică într-un raport din 2024, arăta că 74% dintre adolescenții de 16-18 ani chestionați consumau băuturi energizante, iar 23% le consumau săptămânal.

Popularitatea acestor produse în rândul tinerilor este documentată și la nivel european. Potrivit unei cercetări publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în 2013, 68% dintre adolescenții intervievați consumau băuturi energizante, comparativ cu 30% dintre adulți. Mai recent, un studiu finalizat în 2026 în Finlanda a constatat că jumătate dintre adolescenții cu vârste între 12 și 17 ani consumau astfel de băuturi cel puțin o dată pe săptămână. Mai mult, aproape 70% dintre adolescenții care consumau energizante considerau că sunt, cel puțin într-o anumită măsură, dependenți de acestea.

În România, vânzarea sau oferirea gratuită a băuturilor energizante către minori a fost interzisă în 2024, pe fondul preocupărilor privind efectele consumului asupra sănătății.