Mai multe procese prin care pacienții cer, printr-o procedură specială, să li se asigure tratamentele au fost suspendate din cauza protestelor judecătorilor. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, spune că protestul „nu poate anihila responsabilitatea de a soluționa cauze urgente” și trebuie evitate excesele „care să îi afecteze pe români”.

Conform datelor analizate de HotNews, de la începutul lunii septembrie la Curtea de Apel București (CAB) au avut termen de judecată 13 ordonanțe președințiale prin care bolnavii de cancer au solicitat judecătorilor să oblige Ministerul Sănătății și Casa Națională de Sănătate să le compenseze integral medicamentele prescrise de medici, arată portalului instanțelor de judecată.

Deși solicitările pacienților au fost identice, diferind doar medicamentele, dosarele au fost abordate diferit: unii magistrați au judecat, alții au suspendat procesul.

În zece dintre cele 13 dosare, magistrații au dispus suspendarea procesului, invocând hotărârea Adunării Generale din 26 august prin care s-a decis „suspendarea soluţionării cauzelor, până la retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor”.

În alte trei dosare, judecătorii au soluționat cererile bolnavilor și le-au admis, obligând Ministerul Sănătății și CNAS să asigure pacienților tratamentul în regim de compensare 100%, potrivit portalului instanței.

La Curtea de Apel București, în ultima lună (12 august-12 septembrie) s-au înregistrat 23 de astfel de cereri, potrivit portalului instanțelor de judecată. Deși pacienții apelează la procedura ordonanțelor președințiale, una cu caracter urgent, pentru a obține mai rapid o soluție și accesul la tratament, procesele primesc termene lungi.

Situația a fost semnalată inițial de Digi24.ro, care scrie că au existat astfel de dosare suspendate și la Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Craiova și Curtea de Apel Alba Iulia.

Într-unul dintre dosarele de la Curtea de Apel București, pacientul este un copil care suferă de cancer și care are nevoie de un tratament care nu este pentru moment aprobat pe teritoriul României, conform Digi24.

Postul de televiziune a relatat, joi, cazul unui pacient cu cancer biliar, al cărui tratament nu se regăsește pe lista medicamentelor compensate. Avocatul pacientului s-a prezentat joi, 11 septembrie, la Curtea de Apel București și a constatat că dosarul nu a fost inclus pe lista cauzelor care se judecau în această zi. Este vorba de un dosar având ca obiect ordonanța președințială pentru „asigurarea, către reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%”, a unui medicament, „până la soluționarea definitivă a dosarului de fond”.

Reacția ministrului Justiției

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat vineri printr-un mesaj postat pe Facebook, în care îi roagă pe magistrați „să acționeze cu echilibru, înțelepciune și responsabilitate”. 

„Protestul din justiție nu poate anihila responsabilitatea de a soluționa cauze urgente și trebuie să evite excese care să îi afecteze pe români. Jurământul de a apăra drepturile și libertățile oamenilor impune, in realizarea justiției, să existe celeritate, mai ales atunci când justițiabilul duce o luptă contra timp pentru viața”, a scris Marinescu pe Facebook. 

„Fără a comenta ceea ce judecătorul independent este suveran a decide în cauza supusă soluționării, consider că tocmai această independență obligă la a face dreptate cetățeanului, mai ales atunci când se opinează că alt actor public nu ar fi făcut-o. Rog așadar justiția să acționeze cu echilibru, înțelepciune și responsabilitate și să evităm orice situație care să adâncească neîncrederea și nemulțumirea publicului”, a mai scris ministrul Justiției. 

Consiliul Superior al Magistraturii spune că magistrații „nu pot suplini obligaţia statului”

O reacție a avut, joi seara, și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care dă vina pe stat și spune că justiția nu poate „suplini obligația statului”. 

„Dreptul la viață al oricărei persoane este garantat atât la nivel național, cât şi la nivel internațional, statul având obligația pozitivă de a-l ocroti și garanta, inclusiv prin adoptarea unor măsuri de ordin financiar, dacă de acestea depinde nivelul de protecție necesar exercitării efective a dreptului. Este esențial de subliniat că instanțele judecătorești nu pot substitui responsabilitatea statului în ceea ce privește asigurarea și garantarea dreptului la viață și sănătate al pacienților cu patologii grave ce necesită tratamente specifice care implică costuri foarte mari”, a reacționat CSM. 

Reprezentanții magistraților spun că lipsa includerii anumitor tratamente oncologice pe lista medicamentelor compensate și întârzierea mecanismelor administrative de decontare „reprezintă cauze sistemice, a căror eliminare se află în competența exclusivă a puterilor legislativă și executivă”. 

„Judecătorii, prin atribuțiile lor, nu pot suplini obligația statului de a garanta accesul pacienților la tratamente vitale. În lipsa unei reglementări clare, unitare și a finanțării corespunzătoare, instanțele sunt puse în situația de a soluționa acțiuni în justiție prin care cetățenii solicită ceea ce, în realitate, ar trebui să fie asigurat din oficiu de instituțiile abilitate, iar acest tip de cauze sunt din ce în ce mai numeroase în ultimii ani”, conform comunicatului de presă al CSM. 

Instituția mai spune că „că protejarea vieții și a sănătății pacienților nu trebuie transformată într-o dispută juridică plasată exclusiv în sarcina instanțelor judecătorești, care ajung de fapt să fie ultima soluție la care cetățenii aflați în astfel de situații grave pot apela”. 

„Cazuri dramatice, precum cel semnalat în mass-media, arată cu claritate necesitatea adoptării unor politici publice coerente, previzibile și a unui mecanism de decontare care să prevină umilirea pacienților și să le garanteze dreptul la viață și la sănătate. Astfel, Consiliul reiterează că responsabilitatea reală pentru garantarea accesului la medicamente și tratamente oncologice revine statului român prin autoritățile competente”, conform CSM. 

Magistrații au declanșat proteste la finalul lunii august față de proiectul privind modificarea pensiilor magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Proiectul a fost atacat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la Curtea Constituțională a României (CCR), care urmează să dea un verdict de constituționalitate în 24 septembrie.