Producția de lapte, unt și iaurt e în scădere, deși cantitatea de lapte colectat a crescut / Îndepărtatele țări din care aducem laptele din frigiderele noastre

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut în prima jumătate a acestui an cu 12,1% (la peste 625.000 de tone), dar producția de lapte de consum a fost în scădere cu peste 10.000 de tone, arată datele transmise joi de Statistică.

Potrivit datelor oficiale, producția de iaurt, lapte bătut (și alte produse similare) a fost în scădere cu aproape 10%, iar cea de unt a scăzut la 5000 de tone (scădere lejeră, de 2%). Doar producția de smântână a crescut ușor, cu 1% (până la aproape 32.000 de tone în primele 6 luni).

Din păcate, România e în situația de a importa lapte. Anual, aducem în țară 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa. Din Danemarca și Spania, până la mai apropiatele Belgia, Franța sau Grecia- mai toate statele europene pun lapte în ceștile românilor.

La lapte şi produse lactate, importurile au crescut cu un amețitor 1846% în ultimii 30 de ani

Deficitul anual a fost de peste 104 milioane euro/an, din care mai mult de 90% s-a acumulat în perioada de postaderare (medie anuală fiind de aproape 215 milioane de euro), explică șeful INS, Tudorel Andrei, în cartea sa recent publicată “Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare 1990-2020” la editura Academiei Române.

Anul 1990 este cel în care s-a înregistrat una dintre cele mai drastice reduceri a exporturilor de produse agroalimentare din istoria economică a ţării. Volumul exporturilor exprimat în unităţi valorice s-a redus în anul 1990 comparativ cu anul anterior cu aproape 85%, în timp ce în unităţi fizice, reducerea a fost chiar mai mare, de peste 94%, explică Tudorel Andrei.

Ca exemple, șeful INS vorbește despre contracția exporturilor la: Carne şi organe comestibile (- 97%), Lapte şi produse lactate ( -97%), Legume (-87%), Fructe (-67%), Preparate din carne şi peşte (-82%), Zahăr şi produse zaharoase (-98%), Preparate din legume şi fructe (-82%) şi Băuturi alcoolice şi nealcoolice (-84%).

Față de 1989, importurile de lapte au crescut de peste 25 ori. Producția a scăzut în ultimii 30 de ani la jumătate

La producţia de lapte, cinci ţări din Uniunea Europeană figurează între cele mai importante 20 de ţări pe plan mondial: Germania are o producţie totală de 33,1 milioane de tone, ceea ce reprezintă peste 8 mii kg/animal şi o producţie medie pe locuitor de aproape 400 litri, mai arată șeful INS. Franţa ocupă poziţia a doua la nivelul UE cu o producţie de 25,5 milioane de tone, producţia medie pe un animal fiind de 7,2 mii litri şi o producţie medie pe locuitor de peste 390 de litri.

Polonia este unul dintre producătorii importanţi la nivel european, realizând o producţie de lapte de 14,2 milioane de tone/an, cu un randament pe animal de 6,4 mii kg şi o producţie medie pe locuitor de 370 de litri.

Italia a realizat o producţie de aproape 12 milioane de tone, cu un randament mediu pe animal de 7,1 mii litri şi o producţie medie pe locuitor de aproape 200 de litri. Cu un randament pe animal egal cu cel din Italia, Țările de Jos realizează o producţie anuală de peste 10,6 milioane de tone, reprezentând 618 litri/locuitor.

Irlanda este ţara din Uniunea Europeană cu producţia medie pe locuitor cea mai mare, de aproape 1600 de litri, obţinând o producţie totală de peste 7,8 milioane de tone şi un randament pe animal de aproape 5,3 mii tone.

Revenind la România, ţara noastră are o producţie de lapte de aproape 4,2 milioane de tone, cu un randament pe animal mult mai mic decât în cazul celorlalte ţări importante din Uniunea Europeană, de numai 3,62 mii tone de lapte, producţia pe locuitor fiind de 215 litri.

Datele statistice prezentate mai sus confirmă, încă o dată, o slabă dezvoltare a sectorului zootehnic din România faţă de potenţialul considerabil de care dispunem. În aceste condiţii, randamentele cu mult mai mici decât cele înregistrate în sectorul zootehnic din ţări cu rezultate notabile în domeniul producţiei zootehnice, fac ca România să importe cantităţi semnificative de produse agroalimentare, punând în acest sens o presiune mare asupra balanţei comerciale cu produse agroalimentare, mai consideră Tudorel Andrei.