Produsul pe care Statistica nu-l mai include în comunicatele în care anunță inflația / Cum s-au schimbat obiceiurile culinare din România în ultimii 10 ani și ce ne diferențiază de alți europeni
Atunci când măsoară scumpirile, Institutul Național de Statistică ia în calcul o serie de mărfuri și servicii Statistica măsurând de asemenea și cât de mult contează fiecare pentru bugetul nostru. În ultimii 10 ani, perioadă pe care HotNews a cercetat-o, aceste schimbări au fost majore, confirmând că întreaga societate se schimbă. Din acest an, INS a eliminat din listă unul din produse, considerat insignifiant. Cel puțin din comunicatele de presă oficiale. Iar anul viitor am putea vedea produse noi, devenite importante în consumul de zi cu zi.
Produsul eliminat din comunicatele de presă începând din ianuarie acest an (el apare în comunicatul din decembrie 2022) ste săpunul de rufe, care în ultimii 10 ani avea oricum o pondere de 2 la mie în coșul de consum pe baza căruia INS calculează indicele prețurilor de consum (inflația), dar care nu mai face parte din produsele care contează.
Cele mai mari schimbări cu privire la importanța pe care o acordăm elementelor din lista INS sunt: plata hotelurilor în vacanțe (care a crescut de 72 de ori în 10 ani), urmate de îmbrăcăminte (în special țesături, unde ponderea cheltuielilor în coșul de consum a crescut de 8 ori), mașini de spălat și lapte (ponderi mai mari cu de peste 3 ori).
La polul opus, cele mai mari scăderi ale ponderilor în coșul de consum sunt la zahăr, pâine, călătorii cu trenul al căror impact în consum s-a redus la aproape jumătate față de 2013.
Vezi aici schimbările în cei 10 ani ale ponderilor produselor în consum
Ponderile utilizate pentru calculul IPC sunt obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. Anual se analizează și actualizează structura cheltuielilor efectuate de populaţie.
UK include gogoșile și plăcinta cu mere când calculează inflația
Coșul se schimbă în fiecare an, eliminându-se articolele care nu mai sunt reprezentative pentru consum și intră altele, care au devenit relevante- în special din segmentul IT&C.
Regatul Unit ia în calcul prețurile la purres-ul de cartofi, la plăcintele cu fructe și cel al gogoșilor, atunci când măsoară inflația dn Regat. Purrees-ul de cartofi a fost introdus pe lista în 2018.
De asemenea, se calculează separat prețurile unei vacanțe cu rulota sau cel al lichidelor pentru țăgările electronice.
Franța se uită atent la prețurile pulpelor de broască și al melcilor, iar la capitolul „carne” are capitole dedicate pentru carnea de cocoș, prepeliță sau fazan.
Afinitatea Germaniei pentru carne se vede și în lista pe baza căreia se măsoară inflația. Contează mult prețul la bratwurst și cel de la șnițel. De asemenea, a intrat pe listă și ketchup-ul picant .
Italia confirmă pasiunea pentru gătit, măsurând separat uleiuri comestibile și uleiul de gătit. De asemenea, tot separat sunt luate prețurile la „roșiile de sos” – distincte de roșiile „de gătit”. De asemenea, lpeștii sunt împărțiți în cei de crescătorie și de apă dulce.
Când vine vorba de prețurile la mașini, Țările de Jos măsoară separat „clasa mini”, „clasa compactă”, „clasa de mijloc compactă”, „ gama medie”, „Midi-MPV” și SUV-uri”.
Franța în mod specific și unic include prostituția- asta înseamnă „tariful” prostituatelor ca indicator al inflației
În septembrie, indicele armonizat al inflației era aproximativ la același nivel în România, Slovacia, Croația și foarte aproape de cel din Belgia. Cu toate acestea nivelul de trai din aceste țări e complet diferit.
Diferența dintre inflație și costul vieții
Oamenii folosesc adesea expresiile „inflație” și „costul vieții” ca și cum ar fi sinonime. Ele nu exprimă același lucru, deși sunt strâns legate între ele.
Inflația este imaginea de ansamblu. Pe măsură ce costul alimentelor sau hainelor sau reparației mașinii în service crește, puterea de cumpărare scade. Rata inflației este calculată lunar de Institutul Național de Statistică pe baza unui coș de bunuri și servicii care reflectă obiceiul de consum dintr-o țară.
Costul vieții e puțin diferit. Noțiunea e cel mai frecvent utilizată atunci când vrei să compari venitul minim care îți acoperă nevoile în diferite locuri din țară sau din lume. De pildă, costul vieții e mai mare în București decât în Teleorman sau Giurgiu.
Revenind la inflație și la coșul de consum pe baza căruia se calculează, acesta variază foarte mult de la țară la țară.
Folosind datele Fondul Monetar Internațional, ne-am uitat la cât de diferit e consumul oamenilor din mai multe state. Cu alte cuvinte, la cât ponderează în coșul de consum diferitele cheltuieli.
Diferitele ponderi ale coșului de consum îți arată modelul cultural de consum sau nivelul de dezvoltare economică.
O țară poate modifica ponderile atribuite diferitelor categorii pentru a reflecta schimbările survenite în modul în care consumatorii își cheltuiesc bugetele de-a lungul timpului.
Articolele din coșul unei țări și ponderile atribuite categoriilor de bunuri și servicii ale coșului ne pot dezvălui ce anume prioritizează consumatorii, sau ce anume au în mod particular economiile lor naționale . Un instrument util pentru compararea ponderilor este cunoscut sub numele de Legea lui Engel. „Cu cât o familie este mai săracă, cu atât ponderea cheltuielilor cu aliemntele e mai mare” . Ernest Engel a fost un statistician german, care a prelucrat date privind cheltuielile gospodăriilor din Regatul Saxonia în timpul secolului al XIX-lea.
Franța: În distribuția ponderilor IPC, categoria „diverse bunuri și servicii” include: plăți pentru sex, gărzi de corp, sau astrologi
Alcool, tutun- 4,5%
Îmbrăcăminte, încălțăminte- 3,7%
Alimente, băuturi- 15,8%
Locuințe, utilități- 15,3%
Sănătate- 11,2%
Recreere, cultură- 8,4%
Restaurante, hoteluri- 6,0%
Transport- 13,3%
Hong Kong- în calculul inflației, locuințele și utilitățile reprezintă peste o treime din cheltuielile totale
Piața imobiliară rezidențială din Hong Kong este faimoasă și incredibil de scumpă. Anul trecut, a ocupat al treilea loc din lume în topul chiriilor celor mai scumpe și pe primul loc al prețului la imobiliare. Așa că nu este surprinzător că în calculul inflației din Hong Kong, locuințele și utilitățile reprezintă peste o treime din cheltuielile totale.
Alcool, tutun- 0,5%
Îmbrăcăminte, încălțăminte- 3,2%
Educație- 3,4%
Alimente, băuturi- 9,6%
Locuințe, utilități- 36,9%
Sănătate- 3,0%
Restaurante, hoteluri- 17,8%
UK: Tiparul cheltuielilor britanicilor se potrivesc cu cele ale Germaniei în foarte mare măsură
Alcool, tutun- 3,5%
Îmbrăcăminte, încălțăminte- 6,1%
Educație- 3,0%
Alimente, băuturi- 8,9%
Locuințe, utilități- 32,8%
Sănătate- 2%
Restaurante, hoteluri- 7%
Mexic: Familiile cheltuiesc o parte mai mare din bani pe alimente decât cei din țările bogate
Pentru calculul inflației, s-a observat că gospodăriile mexicane cheltuiesc o parte mai mare din bani pe alimente decât cei din țările cele mai bogate, cum ar fi SUA, Marea Britanie și Canada, dar mai puțin decât cei din cele mai sărace, cum ar fi Etiopia și Nigeria.
Alcool, tutun- 2,7%
Îmbrăcăminte, încălțăminte- 4,8%
Educație -3,5%
Alimente, băuturi- 25,8%
Locuințe, utilități- 19,6%
Recreere, cultură- 4,9%
Restaurante, hoteluri- 9,5%
Transport- 13,8%
Italia- Cheltuieli mici cu educația
Alături de Franța și Germania, colegii săi membri ai UE, educația reprezintă foarte puțin atunci când vine vorba de calcularea inflației în Italia: aproximativ 1% din măsură, rezultat al învățământului gratuit și ieftin subvenționat de stat disponibil în toate cele trei țări.
Alcool, tutun- 3,6%
Îmbrăcăminte, încălțăminte -6,5%
Educație- 1,1%
Alimente, băuturi- 19,3%
Locuințe, utilități- 11,2%
Restaurante, hoteluri- 8,3%
Transport- 12,7%
Germania – Cheltuielile cu locuința sunt ponderate la aproximativ 32% din cheltuielile lor totale
Cheltuielile consumatorilor germani cu locuința sunt ponderate la aproximativ 32% din cheltuielile lor totale. În țara vecină, în Franța, această cifră este de doar 15%. În UE, numai Grecia și Danemarca au cheltuieli mai mari pentru locuințe, ca pondere în cheltuielile totale ale gospodăriilor.
Alcool, tutun- 3,8%
Îmbrăcăminte, încălțăminte- 4,5%
Educație- 0,9%
Alimente, băuturi- 9,7%
Locuințe, utilități- 32,5%
ransport- 13%
Japonia – Cheltuielile cu transportul ocupă cel mai mic loc
Dintre țările bogate din setul nostru, modificările costurilor de transport au cel mai mic efect în Japonia. Proprietatea de mașini private acolo este în scădere de ani de zile, în parte pentru că deținerea unei mașini este costisitoare. Taxele și taxele de parcare sunt mari, așa că nu este surprinzător că japonezii renunță la proprietatea de mașini și se bazează pe transportul în masă, reducând astfel cheltuielile totale pentru transport.
Alcool, tutun- 1,6%
Îmbrăcăminte, încălțăminte- 4,4%
Educație- 3,3%
Alimente, băuturi- 19,3%
Locuințe, utilități- 27,6%
Transport- 8%
Nigeria: Mai mult de jumătate din cheltuieli sunt alocate alimentelor
Doar 1%, în schimb, este alocat meselor luate în oraș.
Alcool, tutun- 1,1%
Îmbrăcăminte, încălțăminte- 7,7%
Educație- 3,9%
Alimente, băuturi- 51,8%
Locuințe, utilități- 16,7%
Recreere, cultură- 0,7%
Restaurante, hoteluri- 1,2%
Transport- 6,5%
Canada: Aproape 17% din cheltuielile gospodăriilor canadiene sunt destinate transportului
Distanțele sunt mari, așa că e de înțeles.
Alcool, tutun- 2,5%
Îmbrăcăminte, încălțăminte- 5,1%
Alimente, băuturi- 11,3%
Locuințe, utilități- 24,9%
Restaurante, hoteluri- 6,8%
Transport- 17,1%
Surse utilizate: FMI, Qz.com, Investopedia,