Profesori obligați prin măsurile Ministerului Educației să predea discipline pe care nu le-au mai predat niciodată: „Oare copiii nu merită să aibă și ei informații de la o persoană calificată?”

Creșterea normei didactice la 20 de ore pe săptămână și comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi îi forțează pe profesori, mai ales în mediul rural, să predea discipline pe care nu le-au mai predat niciodată sau să își împartă norma în trei-cinci unități, scrie Școala 9. „Să ajungă un profesor de matematică să facă chimie, pe care el n-a predat-o niciodată în 20 de ani… Ne-am minți singuri să credem că acei copii vor învăța vreodată chimie”, avertizează o directoare.

Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, adoptată în Parlament și aplicată de Ministerul Educației, prevede creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, limitarea plății cu ora și mărirea numărului maxim de elevi per clasă.

Federațiile sindicale din educație au respins aceste prevederi și au început proteste săptămânale, pichetând Ministerul Educației, iar pe 8 septembrie, prima zi a anului școlar, este programat un miting național la care sunt așteptate peste 30.000 de cadre didactice. Potrivit lui Simion Hăncescu, președintele FSLI, măsurile ar putea duce la pierderea a circa 15.000 de posturi și la scăderi salariale, „pentru că multe ore suplimentare nu vor putea fi acoperite”.

Cum se aplică aceste măsuri la firul ierbii și ce schimbări aduc în activitatea școlilor explică mai mulți directori intervievați de Școala 9. În unități mici, dispar norme acoperite de suplinitori, iar cadrele titulare iau ore din alte specialități sau lucrează în trei-cinci școli.

Vernești: profesoară de geografie cu ore de informatică și educație socială

În Vernești, județul Buzău, directoarea Laura Grațiela Petcu, profesor de geografie, s-a văzut nevoită să își completeze norma didactică cu ore de informatică și educație socială. A reușit acest lucru doar pentru că, în trecut, a făcut o reconversie profesională pe informatică și TIC și are un master în studii europene. „Era și o glumiță: «Doamna profesoară de română, matematică, geografie, istorie și sport…» Cam așa…”, spune ea. Situația nu este singulară: colegi de-ai săi ajung să predea latină, educație tehnologică sau desen, deși nu sunt calificați pe aceste discipline. „Oare copiii nu merită să aibă și ei informații de la o persoană calificată?”, întreabă directoarea, potrivit Școala 9.

La școala gimnazială din Clondiru, profesorul de biologie a ajuns să predea muzică, cel de fizică – desen, iar profesorul de franceză – TIC. Directorul Cătălin Zaman spune că această rotație forțată de discipline nu poate aduce beneficii elevilor: „Nu văd cum măsurile astea, în disperarea de a face economie, ar putea crește calitatea actului educațional când tu pui profesor din altă specialitate să predea orele.”

Cudalbi: profesori în șapte școli și ore de chimie pentru profesori de matematică

În Cudalbi, județul Galați, directoarea Anca Dediu atrage atenția că efectele reale ale acestor schimbări vor fi resimțite în primul rând de elevi. „Se vor face niște artificii, pentru că în mediul rural, în școlile gimnaziale, se poate completa catedra cu orice disciplină, ceea ce va duce la un dezastru total. Elevul va avea cel mai mult de suferit”, avertizează ea. În școala sa, un profesor de matematică și-ar putea completa norma cu ore de chimie, pe care nu a predat-o niciodată, iar în unități mici există profesori care ajung să lucreze în șapte școli diferite: „Nu o să faci niciodată nimic cu el în școala respectivă”, spune Dediu.

Marghita: patru norme pierdute și praguri egale pentru școli diferite

La Liceul Tehnologic „Horia” Marghita, patru norme didactice au dispărut odată cu aplicarea noilor măsuri, ceea ce îi lasă fără ore pe suplinitori și îi obligă să își caute posturi în alte școli. Directorul Remus Sabău spune că profesorii titulari și-au păstrat norma completă, însă pierderea este importantă pentru cadrele aflate la plata cu ora. El consideră incorect faptul că pragurile minime de elevi pentru evitarea comasării sunt aceleași la liceele tehnologice și la cele teoretice. „Liceele teoretice au elevi din clasa întâi până la a XII-a, deci pot ajunge mai ușor la 500 de elevi. Noi, liceele tehnologice, avem doar clase de la a IX-a la a XII-a și poate postliceal, dar ni se cere același număr total de elevi. Practic, suntem dezavantajați și riscăm să fim comasați mai ușor”, explică Sabău.

Brad: ore suplimentare pentru a acoperi norma, dar completări inevitabile

Un alt exemplu este în Brad, județul Hunedoara. Aici, directorul Bogdan Ștefan a reușit să acopere creșterea normei didactice prin ore suplimentare introduse în curriculumul la decizia școlii. Totuși, după comasare, estimează că „opt-zece profesori ar trebui să intre la completare de catedră”, adică să își împartă norma între mai multe școli pentru a ajunge la numărul necesar de ore.

Această situație apare atunci când, în urma reorganizării, nu mai există suficiente ore în școala de bază pentru toți profesorii titulari. Nici el nu este de acord cu practica de a atribui ore din discipline pe care profesorii nu le-au mai predat, chiar dacă legea o permite: „Exista doar o umplere a spațiului respectiv. Nu e corect față de elevi”.