Profesorul Blair da lectii clasei europene

Alegerile generale desfasurate saptamana trecuta in Regatul Unit au produs o serie de premiere mai mult sau mai putin surprinzatoare.

Blair a adjudecat un alt treilea mandat consecutiv pentru laburisti, dar, prima data de la ascensiunea sa in fruntea guvernului, pierde majoritatea confortabila in parlament. Tot in premiera, liberal-democratii, care au inregistrat o crestere substantiala in acest ultim scrutin, consacra sistemul tripartit pe scena traditional bipartita a tarii, „furand” din voturile laburiste.

Ceea ce va forta, tot in premiera, guvernul laburist – care se distantase de acum opt ani de politica traditionala de stanga, spre o „a treia cale”, mai liberala – sa-si muleze si mai mult deciziile pe interesul opozitiei conservatoare si liberal-democrate.

Potrivit lui Philip Cowley, profesor de stiinte politice la Universitatea din Nottingham, Blair si partidul sau vor fi obligati sa-si schimbe discursul politic daca vor sa nu aiba probleme in legislativ, dupa cum avertizau la unison analistii britanici in primele zile de dupa alegeri.

Basescu si reflexul european al Londrei

Aceste transformari politice in singura dintre cele trei mari puteri europene care a dovedit stabilitate economica in ultimii ani pune problema unor efecte ample asupra vietii comunitare, tulburata de probleme economice, de pregatirile pentru un nou val al extinderii si de disputele pe seama Constitutiei UE.

Intr-un articol publicat recent, analistul Melvyn Krauss, de la Institutul Hoover al Universitatii Stanford, se referea la asa-zisa axa Bucuresti-Londra-Washington. Krauss intelege aceasta axa nu doar ca alianta pe teme de securitate, ci si ca aliniere a Romaniei la politicile economice liberale din spatiul anglo-saxon.

Presedintele roman Traian Basescu a determinat astfel riposta Frantei, care il acuza de „lipsa reflexului european”.

Dar motivul pentru care Basescu a reactionat dur la aceasta acuzatie este, potrivit analistului citat, tocmai faptul ca „Jacques Chirac si colegii sai nu ofera Romaniei si altor tari ce mentin legaturi istorice cu Franta tipul de reflex european pe care acestea il doresc si de care au nevoie”.

Lipsa unui astfel de reflex este dovedita, sustine Krauss, si prin numarul mare de oponenti ai Constitutiei europene in Franta, unde acest tratat urmeaza sa fie supus unui referendum la sfarsitul lunii.

In opinia expertului citat, oponentii ar fi ostili nu neaparat prevederilor Constitutiei, ci politicilor de sustinere a statului corporatist, promovate de administratia Chirac si, adesea, chiar de Comisia Europeana.

Liberalism economic si politic

Acestea contrasteaza puternic cu principiile economice liberale ale Marii Britanii, principii care l-au ajutat pe Tony Blair sa-si revendice cel de-al treilea mandat. Dupa cum noteaza un alt analist, Andrew Apostolou, de la Fundatia pentru Apararea Democratiilor din Washington, asemenea tendinte economice se fac simtite si la nivel politic si de securitate.

Conservatorii britanici, perdanti in ultimele alegeri, au marsat prea mult pe sentimentul anti-american al alegatorilor din Regat, sentiment pe care Tony Blair nu l-a luat in considerare, arata Apostolou.

El sustine ca laburistii nu vor avea nici de acum incolo motive sa faca acest lucru, dat fiind ca SUA, pe de o parte, si rivalii sai gemani si francezi de pe vechiul continent, pe de alta parte, dau tot mai multe semne ca vor sa dea uitarii conflictele transatlantice declansate de ofensiva in Irak sau de neintelegerile economice si sa cada la pace.

Costin Ionescu