Programul de Guvernare pe segmentul feroviar – Conexiuni feroviare la șase aeroporturi din țară, salvarea CFR Marfă, achiziționarea de trenuri noi, electrificarea unor tronsoane importante

În programul de guvernare PNL – USR – PLUS la categoria feroviar se menționează construirea de linii de tren spre aeroporturile din Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța, iar la obiective sunt trecute și finalizările studiilor de fezabilitate pentru tronsoanele Timișoara – Caransebeș și Cluj – Oradea. Pentru CFR Marfă se dorește ”demararea unui proces amplu de restructurare, care să-i permită continuarea activităţii”, iar la CFR Călători ”se va demara proiectul prin care se vor investi 13 milioane de Lei pentru achiziţionarea a 2.300 de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante”.

Direcții de dezvoltare

Direcţiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt şi mediu, sunt axate pe următoarele obiective strategice generale:

I I. Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă

II II. Integrarea în spaţiul feroviar unic european

Pe termen scurt şi mediu, cele mai relevante direcţii generale de acţiune sunt:

a) Creşterea vitezei de circulație pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilităţii regiunilor şi persoanelor, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene;

b) Creșterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului față de viteza permisă de infrastructura feroviară;

c) Pregătirea documentaţiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurării resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investiţii;

d) Menținerea la nivel ridicat a siguranței circulației trenurilor și eliminarea restricţiilor de viteză, în vederea creşterii vitezei de circulaţie;

e) Creșterea eficienței energetice și reducerea nivelului de poluare;

f) Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrările de întreţinere, alături de soluţii specifice de siguranţă şi securitate;

g) Îmbunătățirea conectivității rețelei feroviare și dezvoltarea mobilităţii regionale şi urbane în nodurile feroviare principale din România;

h) Investiții pe toată rețeaua feroviară, nu doar pe marile coridoare;

i) Creşterea competitivității transportului de călători şi marfă, inclusiv prin consolidarea sistemului de servicii publice de interes naţional pentru transportul feroviar de călători şi mărfuri;

j) Dezvoltarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influență a municipiilor.

k) Îmbunătățirea conectării la rețeaua internațională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu București – Cluj Napoca – Budapesta).

În baza direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiţii în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:

Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă:

I.1. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de 85 de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale în marile centre urbane din ţară, de exemplu: București, Cluj, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu;

I.2. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucureşti, prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti, a Complexului Feroviar București (Gara de Nord şi a staţiei de cale ferată Bucureşti Nord), conexiunea cu modurile de transport urban şi periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane rețeaua feroviară;

I.3. Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (București T1 și T2, Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța);

I.4. Îmbunătăţirea gradului de mecanizare a activităţilor de întreţinere a infrastructurii, creşterea productivităţii şi a capacităţii de intervenţie în situaţii deosebite prin achiziţionarea de trenuri de lucru pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare.

I.5. Creşterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice şi a veniturilor companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare şi susținerea investițiilor orientate spre:

⦁ reducerea restricţiilor de viteză de pe rețeaua feroviară;

⦁ creșterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 1.001 km din reţeaua feroviară – (București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești). Valoare estimată a investițiilor se ridică la 1,7 miliarde de Lei;

⦁ creşterea gradului de electrificare a reţelei feroviare;

⦁ reducerea deranjamentelor la instalaţiile feroviare;

⦁ executarea de către C.F.R. S.A. cu mijloace proprii a activităţilor de reparaţii capitale a infrastructurii feroviare;

⦁ continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată.

I.6. Dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creşterea mobilităţii şi accesibilităţii la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele reţelei TEN-T şi prin extinderea reţelei de fibră optică.

II. Integrarea în spaţiul feroviar unic european, cu impact asupra reducerii timpilor de parcurs, creșterea atractivității feroviare și minimizarea efectelor negative asupra mediului:

II.1. Finalizarea lucrărilor aflate în execuţie şi efectuarea recepţiilor la terminarea lucrărilor pentru proiectele:

⦁ Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Sighişoara, inclusiv ERTMS nivel 2. Valoarea estimată a investiției este de 5,1 miliarde de Lei;

⦁ Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria. Valoarea estimată a investiției este de 7,5 miliarde de Lei;

⦁ Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Sighişoara. Valoarea estimată a investiției este de 8,2 miliarde de Lei;

⦁ Poduri şi podeţe – etapa I SRCF Cluj, București, Timişoara şi Craiova. Valoarea estimată a investiției este de 0,3 miliarde de Lei.

II.2. Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate în derulare, identificarea şi asigurarea surselor de finanţarea pentru demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:

– Timişoara – Arad – Caransebeş. Valoare – 7,3 miliarde de lei;

– Cluj-Episcopia Bihor. Valoare – 7,1 miliarde de lei;

– Craiova-Calafat. Valoare – 2,5 miliarde de lei;

– Craiova-Caransebeş. Valoare – 11,2 miliarde de lei;

– Bucureşti Nord-Giurgiu Nord-Frontieră. Valoare – 1,7 miliarde de lei;

– Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră. Valoare – 9,5 miliarde de lei;

– Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră. Valoare – 1,9 miliarde de lei;

– Predeal-Braşov. Valoare – 4,5 miliarde de lei;

– Portul Constanţa. Valoare – 4 miliarde de lei;

– staţiile Feteşti şi Ciulniţa. Valoare – 300 miloane lei;

– modernizarea a 47 staţii de cale ferată din România. Valoare – 0,4 miliarde de lei;

– modernizare 150 treceri la nivel cu cale ferată, poduri, podeţe şi tuneluri – etapa II. Valoarea – 200 milioane lei.

II.3. Lansarea de noi proiecte de modernizare pe secţiuni aflate pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală:

– Coşlariu-Cluj Napoca. Valoare – 3,8 miliarde de lei;

– Bucureşti-Craiova. Valoare – 7,6 miliarde de lei;

– Apahida-Suceava. Valoare – 11,7 miliarde de lei;

– Răduleşti-Giurgiu. Valoare – 200 milioane lei;

– Constanţa – Mangalia. Valoare – 600 milioane lei

CFR Marfă

Sub presiunea dificultății financiare tot mai pronunțate și a executărilor silite care amenințau S.N.T..F.M. C.F.R. MARFĂ S.A., au fost identificate modalitățile pentru a obține redresarea financiară, prin continuarea activității operaționale a societății și fără a afecta poziția acesteia pe piață și relația cu partenerii comerciali. Decizia Comisiei Europene, transmisă în luna februarie a acestui an, conform căreia C.F.R. Marfă trebuie să restituie ajutorul de stat nelegal acordat în anul 2013, în valoare de 400 de milioane de Euro, a constituit un punct de cotitură pentru parcursul acestei companii, care în viziunea multora se îndrepta spre faliment.

Pentru salvarea companiei, soluția optimă identificată a fost recurgerea la procedura de concordat preventiv, care, spre deosebire de orice alte modalități reglementate, asigură un set de avantaje, precum: suspendarea executărilor silite în desfășurare la momentul omologării (12.03.2020), posibilitatea negocierii modalității de stingere a datoriilor cu creditorii; menținerea societății pe piață și continuarea activității comerciale; durata redusă a procedurii – 24 luni (spre deosebire de procedura insolvenței/executare silită).

Ținând cont de rolul strategic pe care SNTFM CFR MARFĂ SA îl are în piață și pentru siguranța națională, este necesar ca procesul de rambursare a ajutorului de stat să asigure, deopotrivă:

⦁ rambursarea integrală a ajutorului de stat;

⦁ continuitatea transportatorului feroviar strategic de marfă.

Obiectivul principal pentru un orizont de timp scurt și mediu îl reprezintă implementarea unei strategii de rambursare a ajutorului de stat, astfel încât C.F.R. Marfă să depășească această situație critică, prin demararea unui proces amplu de restructurare, care să-i permită continuarea activităţii, fiind vorba despre o companie cu un impact major în economia românească.

CFR Călători

Principalele direcții de acțiune pentru perioada 2021-2024 se concentrează pe realizarea următoarelor obiective:

⦁ Creșterea capacității de transport. Creșterea parcului de vagoane reprezintă o prioritate permanentă, pentru a răspunde cerințelor de trafic și confort.

⦁ Digitalizare și noi concepte. Pentru modernizarea procesului de verificare, validare și emitere a biletelor în tren de personalul de tren, se va demara proiectul prin care se vor investi 13 milioane de Lei pentru achiziţionarea a 2.300 de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante, cu ajutorul cărora vor putea fi vândute bilete în tren, renunțându-se astfel la clasicul chitanţier şi pix. De asemenea, se lucrează la îmbunătățirea propriilor oferte comerciale. De exemplu, Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport de hârtie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atât la case, cât şi în tren, prin intermediul terminalelor de taxare.

⦁ Pentru atragerea unor noi segmente de populație se va analiza posibilitatea introducerii și operaționalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare.

AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ

Dintre obiectivele asumate pentru perioada 2021-2024, cele mai importante vizează finalizarea procedurilor și implementarea contractelor pentru Achiziția de material rulant – 40 Rame Electrice Regio (RE – R), cu o valoare cuprinsă în intervalul 1.707.125.000 lei fără TVA – 4.557.130.000,00 lei, fără TVA și Achiziția de material rulant – 20 Rame Electrice Interregio (RE – IR), cu o valoare cuprinsă în intervalul: 1.311.698.701,00 lei fără TVA – 3.714.279.851,00 lei fără TVA, proceduri aflate în diverse stadii.