Programul Epic al lui Intelsat afectat de pierderea satelitului 29e

Compania Intelsat a admis recent ca ingrijorarile cu privire la soarta satelitului Intelsat 29e sunt pe deplin justificate. Platforma, ce a suferit o serie de defectiuni la inceputul lunii, este necontrolabila si eforturile inginerilor de a remedia situatia s-au dovedit inutile, potrivit Space Alliance.

In rotatie accelerata, dupa ce o parte a sistemului de propulsie a ramas deschis, din structura satelitului pare ca s-ar fi desprins mai multe bucati ce ar putea sa puna in pericol pe viitor satelitii din vecinatate. In plus el ar fi inceput sa se deplaseze spre est, parasind pozitia la care era stationat (50 de grade longitudine vestica) si fortand in acest fel restul satelitilor cu care se va intersecta sa manevreze pentru a evita un impact direct.

Defectiunea a luat prin surprindere compania Intelsat pentru ca 29e, lansat in ianuarie 2016, este un satelit aflat abia in al treilea an de operare pe orbita (durata sa de viata fiind normal de 15 ani).

Construit de Boeing pe versiunea sa BSS-702MP de platforme telecom (de altfel una dintre cele mai populare in segmentul comercial), Intelsat 29e a fost un deschizator de drumuri din punct de vedere al capacitatii de transmisie, fiind dotat cu transpondere in banda Ka (1), C (20 fizice, echivalentul a 24 de transpondere de 36 MHz) si Ku (56 fizice, echivalentul a 249 standard). Un spectru acoperit de 864 MHz in banda C, 9395 MHz in banda Ku si respectiv 450 MHz in banda Ka.

Cu plasarea sa in orbita de catre o racheta Ariane 5, de altfel un eveniment unic cand Ariane 5 a avut un singur pasager, Intelsat a deschis cel mai nou program al sau, denumit sugestiv Epic, un program care isi propunea sa vina in intampinarea noilor cerinte de conectivitate ale societatii de azi – spre exemplu prin servicii de comunicare la bordul avioanelor, cu viteze de 25-30 Gbps pe fiecare satelit al constelatiei.

Intelsat 29e a costat 400 de milioane de dolari, in special din cauza echipamentului de care aminteam mai devreme si avea la bord peste 2.5 tone de combustibil pentru a-i asigura mobilitatea in cei 15 ani de functionare (ca sa ne facem o idee satelitul cantarea 2.9 tone, deci combustibilul incarcat in rezervoare era aproape greutatea platformei).

Dupa lansarea din 2016, si inscrierea intr-o traiectorie GTO (250 km x 35546 km x 0.5 grade inclinatie), cea mai mare parte a combustibilului fusese folosita in cele 9 manevre orbitale care au circularizat traiectoria, au scazut inclinatia orbitala si au mutat satelitul aproape de pozitia orbitala finala, undeva la sfarsitul lunii februarie 2016.

A urmat desfacerea antenelor si o luna de teste orbitale, la sfarsitul careia satelitul a fost declarat apt si a intrat official in serviciul Intelsat in regiunea celor doua Americi, a Caraibelor si a Atlanticului de nord.