Programul pe Transporturi al Guvernului PSD-PNL, copy-paste în mare parte din programul PNL-USR. Cum arată planul pe proiectele rutiere

„România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport în următorii 10 ani”, așa se susținea în urmă cu un an în programul de guvernare pe Transporturi al fostului guvern PNL-USR. Exact așa apare și acum în draftul programului de guvernare pe Transporturi al noului Guvern PSD-PNL. De altfel, cam tot capitolul Transporturi e un mare copy-paste din fostul program de guvernare, schimbat ici-colo să fie mai la zi sau cu paragrafe mutate.

În decembrie 2020 guvernul PNL-USR-UDMR publica programul său de Guvernare, cu un capitol stufos pe partea de Transporturi, un portofoliu condus până în luna septembrie de Cătălin Drulă.

Acum, în noul guvern PSD-PNL-UDMR, Transporturile vor fi conduse de către Sorin Grindeanu, „premierul OUG-13, primul șef de guvern dat jos prin moțiune de cenzură de către propriul partid”.

În schița Programului de Guvernare PSD-PNL-UDMR, capitolul Transporturi este într-o măsură covârșitoare o reșapare, un copy-paste al fostului program. Majoritatea frazelor și paragrafelor sunt aceleași, cu aceleași măsuri și ținte, aceleași obiective și aceleași aprecieri legate de domeniul infrastructurii de transport.

Desigur, în câteva locuri au mai fost operate modificări să fie adus programul la zi (ex: PNRR a fost deja aprobat). În alte locuri întregi paragrafe au fost mutate mai jos sau mai sus să nu fie chiar la fel 🙂

Descarcă de aici Draft – Programul de Guvernare al Cabinetului Ciucă 2021 (PSD-PNL-UDMR)

Vezi aici Programul de Guvernare al Cabinetului Cîțu 2020 (PNL-USR/PLUS-UDMR)

Iar cât privește lista proiectelor pe rutier/feroviar/naval/metrou etc, aceasta a fost scoasă de la capitolele lor propriu-zise și mutată mai jos drept „anexă”, însă în mare parte păstrează exact același conținut.

De remarcat că la lista proiectelor rutiere în execuție sau care ar urma să fie demarate, au fost eliminate detaliile privind lungimile sau costurile.

La partea dedicată sectorului Feroviar a mai fost operată o modificare față de fostul program PNL-USR. La capitolul „creșterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuickWins” lungimea totală propusă a crescut din pix de la 1.001 km la 2.163 km.

Totodată, în noua schiță a programului de Guvernare nu se mai discută despre posibilitatea eliminării taxei de trecere a Podului de la Giurgiu.

Redăm mai jos o parte din conținutul schiței Programului de Guvernare PSD-PNL-UDMR pe Transporturi / RUTIER, fraze care se regăsesc aproape în aceeași formă și în fostul program al PNL-USR:

„Finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră trebuie să fie una din prioritățile strategice ale României în următorii 10 ani, astfel încât anii 2021-2030 să devină o decadă transformațională pentru România”, se arată în programul de Guvernare.

Investițiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL- PSD-UDMR, o prioritate națională, motiv pentru care vor fi susținute prin politici structurale ce vor garanta eficiența lor.

Următorii 3 ani vor fi decisivi pentru evoluția domeniului transporturilor, în care Guvernul se va concentra pe câteva direcții de acțiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de infrastructură de transport:

Accelerarea implementării proiectelor aflate în execuție printr-un management responsabil și pro-activ, printr-un dialog continuu cu antreprenorii și o colaborare inter-instituțională eficientă, atât pe verticală cât și pe orizontală astfel încât să fie identificate rapid soluțiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte;

Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont optim de timp;

Demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate, care să aibă la bază eficiența economico-socială a acestor proiecte;

Realizarea conectivității între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier și feroviar pan-european și a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan-european, precum și pe axa Est-Vest;

Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor și a procesului de selecție a managerilor profesioniști în baza unei analize transparente și solide;

Atragerea specialiștilor români care lucrează în străinătate („repatrierea”) în implementarea unor proiecte majore;

Parteneriate cu instituții publice care gestionează infrastructură în alte state membre UE pentru asistență tehnică

Adoptarea unei noi strategii de finanțare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil și eficient. Vor fi susținute investițiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanțare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, și a altor instrumente de finanțare pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte.

Astfel, se va acționa pe 3 direcții pentru a obține un mix care să asigure necesarul de finanțare:
o alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport până în 2030;
o utilizarea fondurilor externe nerambursabile (P.O.I.M. , C.E.F. , P.O.T. , P.N.R.R. );
o antrenarea de fonduri rambursabile, fonduri de tip P.P.P. sau împrumuturi I.F.I.

Consolidarea parteneriatului dintre C.N.AI.R. și autoritățile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local și regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naționale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluții pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum și între C.F.R. S.A. și autoritățile administrației publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor intra-regionale, metropolitane și urbane.

Intensificarea ritmului de derulare a investițiilor prin identificarea de modalități de finanțare și cooperare complexe, pe bază de parteneriate: C.N.A.I.R. , autorități locale, asociații de dezvoltare intercomunitară, sector privat intern și internațional capabil să atragă fonduri din surse cât mai diverse (fonduri externe nerambursabile, granturi, împrumuturi, participare la capital, atragerea societăților de administrare de fonduri de investiții etc.)

Intensificarea colaborării în cadrul Parteneriatului Inițiativei celor Trei Mări, în vederea dezvoltării unor proiecte de infrastructură de transport de importanță strategică regională, care vor contribui la dezvoltarea economică și la coeziunea europeană.

Utilizarea duală a infrastructurii de transport: construcția sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent, procesul de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară și transportul echipamentelor aferente acesteia.

În domeniul fondurilor europene, este prioritară închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea și implementarea viitorului exercițiu financiar P.O.T. 2021-2027 și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR pe RUTIER

Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:

I.1. Creșterea calității infrastructurii rutiere de transport, de interes național, printr-un amplu program de întreținere curentă și periodică, implementat în perioada 2021-2024;

I.2. Îmbunătățirea siguranței rutiere, în concordanță cu politica U.E., prin implementarea unor programe de investiții naționale sau finanțate în baza unor parteneriate cu instituții financiare internaționale;

I.3. Dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investiții cu impact asupra creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operațional de Transport 2021-2027 și Programul Național de Reformă și Reziliență prin realizarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres incluse în respectivele programe.

I.4. Stabilirea ca obiectiv ca până în anul 2030 majoritatea municipiilor să dispună de variante alternative de deviere a transportului greu de marfă care în prezent tranzitează centrul localităților provocând numeroase daune (aglomerează traficul urban, contribuie la înrăutățirea calității aerului, afectează localitățile cu profil turistic).

I.5. Crearea cadrului legislativ în vederea realizării unui Registru Național al Utilajelor de Construcții astfel încât toate utilajele constructorilor sau terților să fie înregistrate iar în momentul semnării la o licitație să fie blocate în registru, fără a mai avea posibilitatea de a participa la alte lucrări decât la cele pentru care au fost înregistrate.

I.6. Crearea cadrului legal pentru constituirea unei platforme în cadrul site-ului Ministerului Transporturilor (MT) cât și în al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în vederea monitorizării active a șantierelor.

I.7.Verificarea modului în care au fost asigurate stocurile de materiale necesare deszăpezirii drumurilor naționale (antiderapant, clorură) la nivelul Direcțiilor Regionale de Drumuri și Poduri, precum și a contractelor aferente prestării serviciilor de deszăpezire.

I.8. Identificarea și crearea cadrului și a condițiilor organizatorice, procedurale și instituționale preliminare indispensabile constituirii garanțiilor necesare reușitei ameliorării siguranței rutiere, raportată la ținta intermediară asumată la nivelul UE, a ceea ce înseamnă dezideratul reducerii numărul de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2021-2030. (…)

Anexă – Lista de proiecte

1. Rutier

Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:

o A3, Autostrada Transilvania

o A1, Autostrada Sibiu–Pitești:

o A0, Autostrada de centură a municipiului București, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale;

o A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2;

o DX12, Drum expres Craiova–Pitești

o Drum expres Brăila–Galați

o Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură.

o Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea)

Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vor stabili traseul optim și valoarea de investiție, după cum urmează:

▪ Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț-Iași-Ungheni

▪ Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret

▪ Autostrada A13, Brașov – Bacău

▪ Autostrada A13, Sibiu – Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău

▪ Autostrada A9, Timișoara-Moravița

▪ Autostrada A3 Târgu Mureș – Brașov;

▪ Drum expres Craiova – Pitești (loturile 3 și 4);

▪ Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău și Focșani, Brăila – Tulcea, Constanța – Tulcea, Tișița – Albița), din care se va finaliza Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău și Focșani;

▪ Drum expres Calafat – Lugoj;

▪ Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc;

▪ Drum expres București-Târgoviște.

▪ Drum expres Suceava – Botosani

▪ Drum expres București-Alexandria

▪ Drum expres Piatra Neamt-Bacau

▪ Trans Regio Brăila-Călărași-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Insuratei, VO Viziru,VO Baraganu

▪ Drum expres Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava

▪ Legătura A3-Aeroport Henri Coandă

Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei prin:

o Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov;

o Creșterea capacității administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploiești-Brașov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu autoritățile locale, respectiv cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);

o Realizarea unor investiții, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).

Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcție de variante de ocolire în perioada 2021- 2024, ca de exemplu:

o continuarea proiectelor de construcție variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Național Centura Municipiului București, modernizare la 4 benzi și intervenții la cele 4 pasaje Domnești, Berceni, Oltenița și Cernica); VO Buftea; VO Bârlad; VO Timișoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare și legătura Oar; VO Târgu Jiu, VO Galați; VO Tecuci, VO Mihăilești, VO Târgu Mureș;

o Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighișoara; VO Vaslui; VO Sf. Gheorghe; VO Pitești Vest, VO Timișoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea;VO Piatra Neamț, VO Iași, VO Ștei, VO Tg. Jiu, VO Bistrița, VO Aleșd, VO Falticeni, VO Campulung Moldovenesc, VO Vatra Dornei

o Implementarea în baza unor parteneriate cu autoritățile administrației publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaș, VO Salonta, VO Arad Est, VO Giurgiu, VO Gura Humorului precum și alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susține);

o Proiectarea și ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la rețeaua de autostrăzi.

Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I. -C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitar pentru formarea de specialiști în domeniul construcției de infrastructură rutieră, precum și a unor parteneriate cu organizațiile profesionale și patronale pentru formarea de forță de muncă calificată în domeniul construcției de drumuri;

Analizarea, în colaborare cu ministerele de resort, a oportunității și modalităților de sprijin al industriei autohtone în domeniul materialelor de construcții (ca de exemplu: producția de bitum, agregate, etc);

Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de S.I.T. (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcție autostrăzi și drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidență a accidentelor;

(…)

Integral, aici: