Proiectul ceaușist Tarnița-Lăpuștești ar putea fi aprobat joi/ Vezi controversele din jurul investiției: "Doar chinezii pot să intre la finanțare, că alții nu sunt nebuni"

​Studiul de fundamentare pentru Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti ar putea fi aprobat joi, fiind pe ordinea de zi a ședinței Guvernului. Este un proiect foarte vechi, din anii ’70, rostogolit de la o guvernare la alta, pentru care s-au cheltuit milioane de euro pe multe studii de fezabilitate. Chiar dacă recunoaște că în următorii 10 ani vor apărea noi tehnologii pentru stocarea energiei, Guvernul vrea să facă o investiție care în alte țări a fost implementată în urmă cu 40-50 de ani. Costul: cel puțin 1 miliard de euro. Vezi cine spunea că „pe avionele astea doar chinezii pot să intre la finanțare, că restul nu sunt nebuni”.

Potrivit studiului, construirea centralei ar dura cam 5 ani. Practic, atunci când ar urma să fie finalizată investiția, dacă se va face, alte țări se vor pregăti să implementeze tehnologie nouă.

„Centralele de pompaj fac parte integranta din sistemul energetic european de cca. 100 de ani. În intreaga lume investițiile importante în centrale de pompaj s-au derulat în anii ’70 și ’80 corelate cu investițiile în capacități nucleare„, se arată în studiul de fundamentare pe care ar urma Guvernul să-l aprobe joi. În același studiu, care a fost elaborat de Comisia de Strategie și Prognoză, se precizează că „La nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate„. Astfel, „este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de circa 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”.

Este un proiect controversat pentru care s-au cheltuit cel puțin 5 milioane de euro pe studii și actualizări de studii în ultimii ani. Anii trecuți a fost înființată și o companie de proiect Hidro-Tarnița, însă aceasta a fost doar un loc pentru sinecuri. Deoarece nu și-a gasit utilitatea, proiectul a fost suspendat în 2016, însă a fost reluat în 2017 de guvernările PSD-ALDE și introdus în programul de guvernare.

Nici măcar reprezentanții statului nu credeau în acest proiect costisitor. HotNews.ro a prezentat în noiembrie 2013, în exclusivitate, o înregistrate a ședinței Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica, în care s-a vorbit exact despre viabilitatea proiectului. Remus Borza, pe atunci președintele CS al Hidroelectrica, spunea celorlalți membri din Consiliu, că nu există investitori nebuni care să finanțeze proiectul și că indicatorii sunt „proști toți”.

„E clar ca pe avionele astea doar chinezii pot să intre la finanțare, că restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt proști toți, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa. Este ca și în aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt proști. Siguri că mulți vor să rămână în istorie cu o ctitorie, așa cum Ștefan cel Mare a rămas cu mănăstirile, alții vor să rămână cu Tarnița. Dar nu credem în fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem în măsură acum să ne pronunțăm, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastră„, spunea Remus Borza, cel care a fost demis recent din funcția de consilier onorific al premierului, după doar o săptămână de la numire, pentru că a vorbit despre necesitatea restructurării aparatului bugetar.

De altfel, chiar au existat discuții cu niște companii chineze pentru realizarea proiectului, cu Gezhouba Corporation si Sinohydro, însă chiar și interesul lor s-a stins rapid.

În trecut au existat acuzații că au fost cheltuiți foarte mulți bani pe acest proiect, în condițiile în care nu a fost concretizat. De exemplu, fosta companie de proiect Hidro -Tarnita, o companie de sinecuri, avea circa 20 de angajați, iar câștigul mediu lunar era de aproximativ 8.000 lei la nivelul anului 2015. În 2016, proiectul a fost suspendat. A fost reluată ideea odată cu venirea Coaliției PSD-ALDE la guvernare, iar proiectul a fost introdus în draftul de strategie energetică, altături de alte proiecte ceaușiste.

Guvernul ar vrea să-l realizeze în parteneriat public-privat, iar cei de la Comisia de strategie și prognoză susțin că ar fi fezabilă investiția. Cu toate acestea, cei de la comisia pentru prognoză vorbesc și despre riscuri, care ar urma să fie acoperite în întregime de stat, dacă proiectul se face din surse bugetare, sau de investitor în proporție de 75%, dacă se face prin PPP. „Valoarea zilnică a riscurilor este estimată la 13,8 milioane euro, reprezentând circa 1,38% din valoarea totală a investiției. In situația finanțării integrale a proiectului din surse bugetare, acest risc este acoperit în întregime de stat, pe când în ipoteza realizării proiectului în PPP, partenerul public preia 74,76% din valoarea totală a riscurilor„, se arată în studiu.

Vezi aici studiul de fundamentare al proiectului Tarnița- Lăpuștești

HotNews.ro a scris în mai multe rânduri despre acest proiect. Citește și:

• Ministrul energiei vrea sa invie proiectul Hidro- Tarnita, chiar daca nu s-a dovedit fezabil pana acum: Vom rescrie acest proiect il vom pune in transparenta publica
  
• Ministerul Energiei nu vrea sa renunte la compania de proiect Hidro Tarnita, chiar daca aceasta nu prezinta interes pentru investitori
• Un experiment realizat de Hidroelectrica ar putea duce la caderea proiectului mamut Tarnita-Lapustesti
• Cum vrea Departamentul pentru Energie sa oblige companiile energetice de stat sa finanteze doua proiecte nesigure si posibil inoportune: Tarnita-Lapustesti si cablul submarin Romania-Turcia
• Controverse legate de viabilitatea proiectului Tarnita-Lapustesti: „Doar chinezii pot sa intre la finantare, ca altii nu sunt nebuni”