Proiectul Guvernului privind rețelele 5G a fost adoptat de Senat și merge la promulgare / Ce amendamente au fost aduse și care este miza

Proiectul de lege al Guvernului privind rețelele 5G a fost adoptat luni cu amendamente de către Senat. Unul dintre acestea prevede că echipamentele și programele care fac parte din nucleul rețelei pot fi folosite pentru o perioadă de cel mult 5 ani de la retragerea autorizării, iar restul echipamentelor pot fi folosite cel mult 7 ani. Legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

S-au înregistrat 117 voturi „pentru”, 13 „împotrivă” (din partea senatorilor AUR) şi o abţinere, scrie Agerpres. Senatul este cameră decizională, astfel că legea merge la președinte pentru promulgare.

Ce se întâmplă dacă un producător 5G nu obține avizul CSAT: Operatorii telecom mai pot folosi echipamentele ce țin de rețeaua de acces și transport timp de 7 ani, iar elementele ce țin de nucleul rețelelor doar 5 ani

Potrivit unui amendament al comisiilor juridică, economică, de apărare şi pentru comunicaţii din Senat, amendament însuşit de plen, furnizorii care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile pot folosi echipamentele pentru un termen de 7 ani în cazul reţelelor şi pentru zona de nucleu – 5 ani.

Amendamentul, inițiat de senatorii PNL, USR, PSD, UDMR membri ai comisiilor raportoare și admis cu unanimitate de voturi este următorul:

„Tehnologiile, echipamentele și programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, ai căror producători nu obțin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu excepția celor din nucleul rețelei, care pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani, perioade ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Cum a fost motivată introducerea acestui amendament:

„Prin amendament se propune ca elementele ce țin de rețeaua de acces radio și transportul traficului aferent acesteia, să mai fie utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu motivația că acest tip de echipamente au un impact însemnat inclusiv din punct de vedere financiar asupra rețelelor existente, iar activitățile ce se referă la înlocuirea acestora sunt mult mai consumatoare de resurse, inclusiv a resurselor de timp. În același timp, riscul de securitate cibernetică este unul limitat.

Pe de altă parte, elementele ce sunt incluse în nucleul rețelei (cau ‘core network’) reprezintă un risc de securitate semnificativ mai mare la nivel național și pentru rețea în ansamblul său. Prin nucleul rețelei se identifică partea centrală a unei rețele mobile de comunicații electronice care asigură servicii utilizatorilor potrivit profilului acestora și care este responsabilă de realizarea unor funcții critice precum autentificarea, localizarea, rutarea.”

CITEȘTE AICI INTEGRAL RAPORTUL CU AMENDAMENTELE ADMISE ADOPTAT DE PLENUL SENATULUI

Miza adoptării Legii 5G: Lansarea licitației din care statul ar putea câștiga peste 500 milioane de euro / Ce pierderi ar avea chinezii de la Huawei

Intrarea în vigoare a legii securității rețelelor 5G, care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele de comunicații din România, este una din condițiile esențiale pentru lansarea licitației pentru frecvențele 5G în acest an.

În proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din valorificarea licențelor așa zis 5G, care ar urma să fie scoase la licitație în acest an.

Interzicerea Huawei de la livrările de echipamente către piața din România în conformitate cu proiectul de lege 5G adoptat recent de Guvern ar costa industria locală de telecomunicații între 2,7 miliarde de euro și 4,2 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani, reprezentând costuri suplimentare și venituri pierdute, arată un studiu comandat de Huawei. În aceeași perioadă de timp, compania chineză ar pierde peste 2,7 miliarde de euro. Studiul vine în contextul unui lobby puternic făcut de companiile chineze, în frunte cu Huawei, împotriva legii 5G.

Principalele prevederi ale proiectului legii 5G:

„Pentru realizarea scopului prevăzut, utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurii informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G, cu excepţia echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiţi potrivit OUG 111/2011, este condiţionată de obţinerea de către producători a unei autorizaţii, în condiţiile prezentei legi. Autorizarea se acordă prin decizie a prim-ministrului pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termen de 4 luni de la data solicitării.

Avizul conform se fundamentează pe o serie de documente, precum şi pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.
În situaţia în care sunt identificate riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii ţării ca urmare a analizei, avizul CSAT este negativ.
Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizaţi pot utiliza numai tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G realizate de producători autorizaţi, în conformitate cu prezenta lege.
Constitutie contravenţie utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de producători care nu au obţinut autorizarea stabilită de lege şi se sancţionează cu amendă în cuantum cuprins între 1% şi 5% din cifra de afaceri”.

Vicepreşedintele liberal al Senatului, Alina Gorghiu, susţine că „suntem suficienţi de pregătiţi pentru a lansa licitaţia 5G şi la fel de pregătiţi să avem un cadru legal pe o temă atât de importantă”.

Senatorul Claudiu Târziu a propus retrimiterea la comisii a proiectului şi a atras atenţia existenţei riscului de infringement pentru România, în lipsa notificării Comisiei Europene. El a precizat că grupul AUR a avut o corespondenţă, în acest sens, cu Comisia Europeană. Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă de plen după ce Claudiu Târziu a dat citire unui document „transmis informal” de Comisie.

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a spus că „proiectul este o soluţie la ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale pe partea de comunicaţii”. Ea a explicat că nu este necesară notificarea către Comisia Europeană, pentru că proiectul nu conţine norme tehnice şi nici reguli privind serviciile societăţii informaţionale.

Preşedintele Comisiei juridice, Iulia Scântei, a precizat că textul răspunsului primit de grupurile AUR se regăseşte în expunerea de motive a proiectului Guvernului dezbătut în plenul Senatului.

CITEȘTE ȘI: