Propuneri pe banda rulanta pentru modificarea Codului Penal. Cine sunt initiatorii celor 7 proiecte de lege si in ce stadiu se afla?

12 parlamentari de la PSD, unul de la minoritati si Guvernul au depus în Parlament, de la sfarsitul anului trecut pana astazi, nu mai putin de 7 proiecte de lege care propun modificari importante ale Codului Penal si ale Codului de Procedura Penala. Principalele modificari se referă la modul si conditiile de aplicare al masurilor preventive, in cazul suspectilor de coruptie, dar şi la procedurile de executare ale pedepselor privative de libertate.

• Cine sunt initiatorii şi in ce stadiu se afla aceste proiecte legislative?

Senatorul PSD Şerban Nicolae este autorul a două proiecte de lege privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, depuse la senat anul trecut.

Proiectul nr. 1. Pe 30 octombrie, senatul a adoptat tacit unul dintre proiectele senatorului Şerban Nicolae, care propunerea pedepsirea cu până la 3 ani de închisoare a celor care dezvăluie informaţii din dosarele penale în curs de cercetare. Propunerea senatorului se află în acest moment la Camera Deputatilor şi asteapta avizul Comisiei juridice, dupa ce deputatii din Comisia pentru drepturile omului au acordat, cu unanimitate de voturi, aviz negativ.

Proiectul nr. 2. Proiectul de lege al senatorului Serban Nicolae care prevede ca arestatii preventiv care n-au comis fapte cu violenta sa nu mai poarte catuse si inlocuirea arestului preventiv cu arestul sever, masura care nu s-ar aplica si in cazul personalor suspectat de corupţie, urmeaza sa fie adoptat tacit de Senat joia aceasta şi trimis în Camera Depuţilor.

Initiativa legislativa a primit in Senat aviz pozitiv din partea Comisiei juridice si a Comisiei pentru drepturilor omului. Pe 13 martie, Guvernul a transmis Senatului ca nu sustine acest proiect de lege.

Proiectul nr. 3. Deputatul Nicolae Paun (minorităţi) a depus la Senat, la începutul lunii martie, un proiect de lege care prevede învoirea cu prioritatea, pana la maximul admis, a persoanelor condamnate care nu prezintă pericol social şi au copii minor cu vârsta de pana la 14 ani. Proiectul se află încă la Senat pentru dezbare şi aşteaptă în acest moment un punct de vedere de la Guvern.

Proiectul nr. 4. Nicolae Păun este pe lista de initiatori, alaturi de alti 9 deputati de la PSD, a unui proiect de lege, depus acum o luna, care lasa procurorii fara o serie de instrumente de ancheta, face mai dificila arestarea si retinerea si introduce o noua infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare. Patru din cei zece initiatori sunt cercetati penal, trimisi in judecata sau condamnati. Puteti afla care sunt toate prevederile initiativei legislative si care este parerea specialistilor in drept despre modificarile propuse aici.

Initiativa deputatilor este inca in stadiu incipient in Senat, fiind in asteptarea avizului Consiliului legislativ si a punctului de vedere din partea Guvernului. Unul dintre initiatori, deputatul PSD Ciprian Nica, si-a retras, miercurea aceasta, semnatura de pe proiectul de lege.

Proiectul nr. 5. Deputatul PSD Daniel Bărbulescu propune o accelarare a analizării cererilor de eliberare conditionata prin reglementarea unor termene stricte de solutionare . Deputatul susţine, în expunerea motivelor că, potrivit statisticilor, “80% din persoanele condamnate, propuse de comisii pentru libertatea conditionata au fost eliberate la prima analiza a instatelor de judacata, dar punerea efectiva in libertate, a durat mai multe luni ca urmare a aexercitarii cainilor de atac, impactul financiar asupra bugetului general al Autoritatii Nationale a Penitenciarelor fiind considerabil precum si in ceea ce priveste mentinerea supraaglomerarii populatiei penitenciare.”

In 25 februarie, Senatul a respins initiativa legislativa a lui Daniel Barbulescu. Proiectul de lege se afla in acest moment in Camera Deputatilor, care este si camera decizionala, si asteapta avizul Comisiei juridice. Deputatii din Comisia pentru drepturile omului au dat aviz negativ proiectului.

Deputatul de Olt, Daniel Barnulescu, este cel care l-a denuntat pe fostul ministru de Finante, Darius Vălcov. Barbulescu a dat o declaratie de martor la DNA in care se arata ca Darius Valcov i-a cerut acestuia sa distruga probe dintr-un seif pe care, fostul ministru, il tinea in casa deputatului.

Proiectul nr. 6. Haralambie Vochitoiu, deputat PSD, a initiat un proiect legislativ prin care hotararile instantelor penale devin executori numai după redactarea si motivarea hotararilor definitive. In plus, daca proiectul deputatului va deveni lege, mandatul de executare a unei pedepse cu inchisoarea se va putea elibera doar in ziua primirii hotararii redactate si motivate.

Propunerea legislativa asteapta avizul Comisiei juridice din Camera Deputatilor, dupa ce Senatul a respins proiectul social-democratului in luna februarie.

Expertii consultati de Hotnews, la momentul depunerii proiectului de lege, au sustinut ca initiativa legislativa deschide o portita de fuga infractorilor cu o condamnare definitiva. Puteti consulta o analiza pe larg a proiectului de lege aici.

Proiectul nr. 7. Guvernul este iniţiatorul unui proiect de lege care prevede stabilierea unei durate maxime pentru care poate fi dispusă măsura controlului judiciar. Potrivit proiectul de lege, trimis de senatori în Camera Deputaţilor cu 116 voturi pentru, 2 contra şi 4 abţineri, măşura controlului judiciar în cursul urmăririi penale nu ar putea depăsii 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut altele noi. Durata totală rezultată prin însumarea prelungirilor nu poate să depăsească 1 an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani dacă pedeapsa este mai mare de 5 ani.

Iniativa legislativa a guvernului asteapta aviz de la Comisia Juridica din Camera Deputaţilor în acest moment.

–––––

Valul de proiecte care au ca scop franarea luptei anti-coruptie, favorizarea infractorilor sau chiar intimidarea procurorilor a determinat in ultimele zile reactii publice ale Ambasadelor SUA si Marii Britanii, precum si din partea multor voci ale societatii civile.