Proteză de genunchi personalizată în timp real, cu robotul ROSA. Dr. Mircea Tăbăcar, MedLife Humanitas: „Încercăm să aducem genunchiul la starea dinainte de artroză“

Durerea de genunchi care nu mai cedează la medicamente, unguente, infiltrații sau fizioterapie ajunge, uneori, într-un punct în care singura soluție realistă rămâne operația. Pentru o pacientă de aproximativ 65 de ani, cu deformare progresivă a genunchiului și mers tot mai greu, echipa de ortopedie de la Spitalul MedLife Humanitas din Cluj-Napoca, coordonată de medicul ortoped Mircea Tăbăcar, a ales o protezare totală de genunchi asistată de robotul ROSA – un sistem care combină navigația în timp real cu „tăieturile“ foarte precise în os. Astfel, rezultatul obținut a fost cât mai natural, iar proteza a fost poziționată și echilibrată cât mai aproape de anatomia și mișcarea naturală a pacientei. „Scopul nostru e să aducem genunchiul la starea lui preartrozică, să fie la fel cum era înainte să se îmbolnăvească“, explică dr. Mircea Tăbăcar.

După ce a îndurat durerea de genunchi mai mulți ani, o durere care s-a agravat treptat și care nu mai răspundea la niciun tratament, dar și o operație cu efecte benefice pe termen scurt, o femeie de 65 de ani a ajuns la concluzia că intervenția de protezare a genunchiului nu mai putea fi amânată. „Când a ajuns la noi, la MedLife Humanitas, la examenul clinic, am observat că semnele erau deja «vizibile» în modul de funcționare al genunchiului: mobilitate limitată, mers șchiopătat și dureros și o deformare în plan frontal. Practic, genunchiul se duce în interior sau în exterior. În cazul ei, genunchiul era dus mai mult spre exterior. Termenul medical este genu varum“, explică dr. Mircea Tăbăcar.

Pe scurt, pacienta avea un stadiu avansat de gonartroză (artroza genunchiului). În gonartroză, cartilajul de la nivelul genunchiului se uzează treptat, iar articulația își pierde „alunecarea“ firească. În timp, genunchiul poate deveni instabil, rigid și dureros, iar axul piciorului se poate modifica – ceea ce înseamnă că greutatea corpului nu mai este distribuită uniform, iar zonele deja afectate se suprasolicită și mai mult.

Radiografia „de la bazin până la gleznă“ și planul corect de tratament

Înainte de a decide operația și de a alege tipul de tehnică, echipa dr. Tăbăcar a făcut investigația care, în astfel de cazuri, este cea mai relevantă. „Pentru o analiză corectă a axului mecanic se face o radiografie specială a întregului membru inferior. Se fac mai multe radiografii care se suprapun și picioarele se văd de sus până jos, de la bazin până la gleznă. Asta ne permite să analizăm exact diformitățile și să facem o planificare foarte adecvată“, precizează medicul.

După această etapă, opțiunile au fost discutate împreună cu pacienta. Varianta non-chirurgicală nu mai putea oferi un rezultat realist, iar soluția rămasă a fost proteza totală de genunchi – fie prin tehnici clasice, fie asistată de robot. Pacienta a optat pentru intervenția asistată robotic.

Ce beneficii aduce robotul ROSA: navigație în timp real și execuție „exact cum ne dorim“

Dr. Mircea Tăbăcar descrie robotul ROSA ca având, practic, două niveluri de ajutor pentru chirurg: unul de analiză (navigație) și unul de execuție (precizie).

„Există un sistem de navigație, o cameră care vede niște repere pe care le fixăm noi în femur și în tibie, funcționează pe un principiu de triangulație și asta ne permite analiza în timp real a axului mecanic al genunchiului, respectiv poziționarea componentelor“, explică el.

A doua componentă e cea care, în sala de operație, este esențială pentru gesturi de finețe: robotul asistă chirurgul în realizarea osteotomiilor – tăieturile controlate în os, necesare pentru a așeza corect componentele protezei. „Robotul vine pe lângă navigație și ne ajută la partea de execuție a planului. Osteotomiile sunt făcute cu o precizie foarte mare, exact cum ne dorim.“

Tehnologia are un scop clar: un genunchi stabil, cât mai natural, care se mișcă bine. „Cu ajutorul robotului ROSA, poziționăm componentele cu mare precizie, le personalizăm și le adaptăm pentru particularitățile anatomice ale fiecărui pacient, pentru că nu toți genunchii sunt la fel. Reușim astfel să obținem un genunchi perfect echilibrat pe întreaga gamă de mișcări – și în extensie, și în flexie“, detaliază dr. Tăbăcar.

În protezarea genunchiului, „echilibrul“ despre care vorbește chirurgul se referă, în mare, la balansul ligamentar: cum se tensionează ligamentele în diferite poziții și cât de stabilă e articulația nou formată. „Un genunchi funcțional este un genunchi foarte echilibrat din punct de vedere ligamentar“, subliniază medicul.

Avantaj important: se poate opera și fără CT: varianta „imageless“

Un alt element pe care dr. Tăbăcar îl consideră un avantaj major al sistemului ROSA este posibilitatea de a efectua intervenția fără un CT preoperator, într-un mod numit „imageless“, folosind reperele obținute și calibrate intraoperator.

„Sistemul ROSA are un avantaj foarte mare: permite să facem intervenția chirurgicală ori cu un CT preoperator, ori fără niciun fel de imagine – sistemul imageless. Noi de cele mai multe ori folosim varianta imageless, pentru a limita pe cât posibil iradierea pacientului“, explică specialistul.

Cu alte cuvinte, planificarea se bazează pe evaluarea clinică și radiografiile necesare (inclusiv cea „pe tot membrul“), iar în sala de operație, robotul și sistemul de navigație confirmă și ajustează în timp real ceea ce chirurgul a planificat.

Recuperarea: robotul nu face incizia mai mică, dar poate face rezultatul mai natural

Deși este asistată robotic, intervenția de protezare a genunchiului cu robotul ROSA nu diferă de o operație clasică în ceea ce privește inciziile și spitalizarea. Din perspectiva specialistului, tehnica nu este, prin definiție, mai puțin invazivă decât cea clasică – însă poate reduce riscul de „marjă de eroare“ și poate crește predictibilitatea rezultatului, ceea ce ajută și recuperarea.

„Tehnica nu este una mai minim invazivă decât tehnica clasică. Există protocoale de tip Fast Rehab pe care încercăm să le folosim, care pot fi aplicate atât în cazul intervenției robotice, cât și pe protezarea clasică“, spune medicul.

În cazul pacientei de 65 de ani operată cu robotul ROSA, recuperarea a fost rapidă: ridicare în picioare din a doua zi, o săptămână cu cadru, încă o săptămână cu o cârjă, iar la controlul de două săptămâni (când s-au scos firele) se deplasa deja fără sprijin. „Mergea aproape normal. Când a venit la șase săptămâni, mersul era normal“, spune dr. Tăbăcar.

Chirurgia este doar o parte a tratamentului. Cât cântărește recuperarea

Totuși, mesajul medicului rămâne realist: fără recuperare, nici cea mai bună operație nu produce un rezultat bun. „Recuperarea este esențială. Partea chirurgicală este doar o parte a poveștii. Dar o chirurgie bine condusă pune bazele unei recuperări adecvate.“

De obicei, recuperarea începe din a doua zi postoperator, cu contracții ale musculaturii din jurul genunchiului, exerciții de mobilitate și mers progresiv, sub ghidaj. Spitalizarea medie, în practică, este de câteva zile, iar recuperarea completă se construiește în luni. „Recuperarea trebuie făcută trei-șase luni pentru cele mai bune rezultate. În general, pacienții pot să renunțe la sprijinul auxiliar undeva între patru și șase săptămâni – în unele cazuri, mai repede, cum a fost cazul doamnei.“

Ce se va mai putea obține cu robotul ROSA: proteză de șold și proteză parțială de genunchi

În prezent, la MedLife Humanitas, robotul ROSA este folosit pentru protezarea totală a genunchiului. Dar planul este de extindere și către alte intervenții. „Urmează să-l introducem și pentru protezarea șoldului. Acreditarea pentru sistemul de șold a fost relativ nouă, acum, în 2026 vom putea face și partea de protezare a șoldului. Și, cel mai probabil, tot anul acesta vom avea și posibilitatea protezării parțiale a genunchiului cu proteze unicondiliene, în funcție de indicație“, spune dr. Tăbăcar.

Pentru pacienți, ideea de bază rămâne aceeași: decizia pentru proteză nu se ia „după o radiografie“, ci după un tablou complet – durere, limitare funcțională, deformare, eșecul tratamentelor conservatoare și o planificare atentă. Iar acolo unde tehnologia poate reduce marja de eroare și poate ajuta chirurgul să obțină un genunchi mai bine echilibrat, beneficiul final vizat este de a obține mai multă stabilitate, mai multă încredere în mișcare și o revenire mai firească la viața de zi cu zi.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife