Prunariu in cosmos, Geoana in capitalism (de Traian Ungureanu)

Mircea Geoana stie ceva important, dar nu intelege ce. Acest eveniment cognitiv a survenit ieri si a fost prezentat publicului larg, in cursul unei declaratii, in care liderul PSD a vorbit despre Raportul Comisiei Europene.

Vesti proaste. Raportul nu gaseste ca economia Romaniei ar merita rangul de ?economie de piata competitiva”. Nu am primit brevet de capitalism. Asa cum a prezentat Micea Geoana situatia, avem de-a face cu o drama de nomenclator. Din pricina rangului inferior nu ne vom putea bate cu spor.

Firmele romanesti vor fi secerate de competitia cu superiorii in grad, imediat dupa admiterea in Uniunea Europeana. Asa va fi. Pina aici, Mirceea Geoana e corect informat, desi nu e clar la care firme se refera liderul PSD. Caci, practic, sintem in situatia de a boci virtual. Firmele romanesti se disting printr-o larga si solida inexistenta.

Ele nu risca sa piara, pentru ca nu pleaca la lupta si nu pleaca la lupta pentru ca n-au apucat sa se nasca. Sigur, toata lumea a auzit de Rompetrol, Petrom, de cartelurile media care ne dau televiziunea si presa de fiecare zi, dar aceste companii nu se tem. Unele sint deja injectate protector de capital strain.

Altele sint mari si se simt tari din anumite motive pe care Mircea Geoana o sa ni le explice, poate, cindva, de pe treptele Parchetului General. In sfirsit, altele asteapta cu sufletul la gura sa fie preluate de investitorii europeni, in schimbul unei sume respectabile. Mircea Geoana a nimerit deci principiul, dar a gresit tara.

Raportul Comisiei Europene nu masoara o stare de moment, ci descrie un raport istoric. Romania nu e un stat capitalist, iar acest fapt grav nu a fost fabricat de actualitatea lui 2006, ci de un anume mod brutal si hotaritor de intemeiere a noului stat roman. Capitalismul e un fel de asezare a societatii, nu un grafic si nici un bilant.

Nu e imposibil de imaginat o economie de piata cu majoritatea firmelor in faliment. Importante cu adevarat sint relatiile care dau libertate si sanse pe piata. Daca aceste relatii sint vii, economia se va izbi de crize si va iesi sau nu din ele, dar de natura ei capitalista nu se va indoi nimeni.

Cauzul Romaniei a fost pecetluit tocmai de absenta relatiilor libere si generale care duc spre piata, spre competitia capitalurilor si a inititativei individuale. In 1989, cind a inventat, tiris-grapis, loteria capitalista cu cistiguri garantate pentru prieteni si asociati, grupul Iliescu a avut, in primul rind, grija sa excluda participarea sociala.

Asa s-a nascut, intr-adevar, energic si cutezator, oligarhia. Insa acest proces trucat nu s-a putut declansa fara sprijinul conjugat al unui alt sir de excluderi: restringerea drastica a Justitiei, conditionarea mediilor de informare si acapararea resureslor primare. Procesul e, acum, incheiat si e de gasit in Raportul Comisiei Europene, acolo unde nu scrie ?economie de piata competititva”.

Rezultatul e o imitatie in care consumul e singurul import, de altfel provocat de relatii capitaliste. Productia de capital a ramas o chestiune indiferenta. Energia noului sistem se consuma, in principal, pe bugetul de cheltuieli defensive, altfel spus, pe nevoile de aparare mediatica si juridica ale noii structuri.

De aici procesele interminabile in care nimeni nu e, pina la urma, judecat si toata lumea termina cu un doctorat in procedura. Tot de aici razboiul mediatic permanent intre centre de putere rivale. Peste toate, o agitatie politica fara pauza, in contrast vizibil cu stabilitatea de cremene a noilor potentati. Harta de adincime e fixa, suprafata da iluzia de miscare.

Dupa 16 ani, aceasta e singura realitate de fapt: Romania nu e un stat capitalist, pentru ca nu e o societate deschisa. Consecintele nu privesc pravaliile peste care va cadea oblonul, ci lipsa de contact a cetatenilor cu valorile noi si cu o etica succesoare a obisnuintelor socialiste. Efectul general e asemanator cu efectul Prunariu asupra cosmonauticii romanesti. Avem un astronaut de expozitie, intr-o tara fara habar de tehnici spatiale.