Puterea de cumpărare slabă face ca românii să-și facă concediile fie doar în țară, fie doar în străinătate (6% din populație), nu în ambele destinații. În țările in jur situația diferă

Puterea de cumpărare redusă este motivul pentru care în România petrecerea vacanțelor în cursul unui an se face fie doar în țară (26% din populație în 2022), fie doar în străinătate (6% din populație în 2022), dar nu și în ambele destinații. În celelalte țări din regiune, ponderea populației care în același an a petrecut vacanțe atât în țară, cât și în străinătate a fost de 32% în Cehia, 14% în Ungaria și 11% în Polonia, arată o analiză transmisă joi de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai.

Serviciile hoteliere și de alimentație publică au potențial de dezvoltare atât în România, cât și în țările din regiune. Contribuția sectorului în PIB reprezenta 1,7% în 2022, la fel ca în Ungaria, mai mult decât în Cehia (1,4%) și Polonia (1,3%) și mai puțin decât media europeană (2,3%). La fel ca în UE și țările din regiune, cu excepția Ungariei, contracția cauzată de pandemie nu a fost recuperată.

Dat fiind că productivitatea muncii din turism este jumătate din media europeană, la fel ca în celelalte țări din regiune, dar costul muncii este cel mai mic din regiune (23% din media europeană, față de 52% în Cehia, 41% în Ungaria și 30% în Polonia), turismul din România are rentabilitatea cea mai mare din regiune.

Componența transfrontalieră a turismului creează deficit doar în România

Valoarea produselor și serviciilor achiziționate de rezidenții din România cu ocazia vizitelor în alte țări (ce reprezintă importul de servicii de turism), depășește valoarea produselor și serviciilor achiziționate de nerezidenți pe perioada vizitelor în România (ce reprezintă exportul de servicii de turism), balanța serviciilor de turism fiind deficitară. În 2022 nivelul deficitului a reprezentat 1% din PIB. În contrast, Cehia a avut o balanță echilibrată, iar Ungaria și Polonia au realizat excedente reprezentând 1,8% și respectiv 1% din PIB.

Importurile de servicii turistice ale României sunt comparabile cu cele ale țărilor din regiune. Raportate la PIB, importurile anuale de servicii turistice din ultimul deceniu au reprezentat 1,7% față de 1,4% în Ungaria și Polonia, și 2,1% în Cehia.

Cu toate că cea mai mare parte din aceste importuri (60%) s-a datorat turismului în scop personal, ponderea a fost mult mai mică decât în celelalte țări din regiune (80%) reflectând puterea de cumpărare mai redusă.

Exporturile de servicii turistice ale României sunt mult mai mici comparativ cu cele ale țărilor din regiune. Doar 1,2% din PIB au fost exporturile anuale din ultimul deceniu față de 3,7% în Ungaria, 2,6% în Cehia și 2,1% în Polonia. Cauzele sunt capacitatea mai redusă de cazare turistică la mia de locuitori (22 în 2022), similară Poloniei, dar mult mai mică decât în Cehia sau Ungaria (74 respectiv 38), sosirile mult mai puține de turiști străini (9% din populație față de 16% în Polonia, 46% în Ungaria, 70% în Cehia în 2022), durata de ședere mai mică a turiștilor străini în România (2,2 înnoptări pe turist în 2022 față de 2,5 înnoptări în Cehia și Polonia, și 2,8 înnoptări în Ungaria).

Și turismul autohton din România este mai restrâns în comparație cu turismul autohton din țările din regiune. Sosirile turiștilor români în structurile de cazare au reprezentat 56% din populație în 2022 (115% în Cehia, 70% în Ungaria, 75% în Polonia) din care doar jumătate au fost pentru vacanță, iar numărul de înnoptări pe turist a fost de 2,1 (2,5 în Ungaria, 2,6 în Polonia și 2,7 în Cehia). În consecință, indicele de utilizare netă a locurilor din spațiile de cazare turistică a rămas cel mai redus în România după redresarea parțială ce a urmat după pandemie (32% față de 38% în Ungaria, 39% în Cehia și 42% în Polonia). Stimularea cererii pentru turismul autohton (voucherele de vacanță, biletele de tratament în stațiunile balneare) poate accelera dezvoltarea structurii de primire turistică și capacității de cazare turistică, care în cele din urmă să atragă și turiștii străini și astfel să crească capacitatea de export a turismului.