Rabla „cu cantec” si ticaitul de ceas. In Germania creste teama de proteste in strada

1.538.554.924.48 8 de euro si cativa centi. Un trilion, peste cinci sute de miliarde si restul de cifre a afisat ceasul datoriilor Germaniei, la 15 ianuarie 2009. In fiecare secunda, datoria creste cu 4439 de euro. In primul trimestru al anului trecut, erau doar 474 de euro. Sunt datorii de stat, le plateste contribuabilul, din impozite si taxe. Un ceas care o ia razna provoaca teama. Iar populatia din Germania a inceput sa se teama: de somaj, de insolventa privata, de recesiune. Peste jumatate dintre subiectii unui sondaj de opinie, pe tema „nelinisti sociale ca urmare a crizei economice”, le vad ca posibile. Iar unul din trei ar iesi in strada, la proteste. O scurta consolare pentru unii e masinuta cea noua, din garaj.

Furia oamenilor

Sondajul a fost facut pe 501 de subiecti, si publicat de Bild am Sonntag, care indica drept sursa Institutul Emnid. Acestui sondaj i se alatura alte mii de luari de pozitii, in dezbaterile din Internet. Focus.de scrie despre „temerile sefului DGB (Federatia Sindicatelor Germane), Michael Sommer, cu privire la nelinistile sociale ca urmare a crizei economice“, dar si despre faptul ca ministrul german de interne, Wolfgang Schäuble (CDU) socoteste aceste nelinisti ca „neintemeiate“.

Candidata SPD la presedentia Germaniei, Gesine Schwan, a spus, citata joi de publicatia Münchner Merkur, ca „in doua sau trei luni, furia oamenilor ar putea creste semnificativ“. „Cand nu se mai intrevede o raza de speranta, ca situatia se imbunatateste, atunci starea de spirit poate deveni exploziva“ a adaugat Schwan. Presedintele in functie, Horst Köhler, a contrazis-o. Cei doi sunt contracandidati, la alegerile prezidentiale din 23 mai.

Ministrul economiei germane, Karl-Theodor zu Guttenberg (CSU) a criticat apelul sefului sindicatelor din industria chimica, Hubertus Schmoldt, care intentioneaza sa faca din 1 mai, „Ziua socotelii cu bancherii de investitii“. Stanga lui Oskar Lafontaine cheama la greve generale, cancelarul Angela Merkel (CDU) atentioneaza asupra „crearii de panica“. Seful sindicatului IG Metall prevede proteste in masa, cand „masurile de amortizare“, cum este subventia de stat pentru programul redus de lucru, vor inceta.

Conjuncturale

Bani de la stat pentru banci partial „putrede“ si pentru firme in prag de insolventa, care nu-si mai pot plati integral angajatii, caci nu mai au suficient de lucru. Bani de imprumut, in „pachete conjuncturale“ menite sa invioreze investitiile si creditarea, de zeci de miliarde de euro. Bani pentru someri si cei 7.000.000 de insolventi privati din Germania, adica persoane fizice ajunse in incapacitate de plata. Bani pentru „rable“.

2500 de euro face cadou din bani publici, statul german, incepand cu 27 ianuarie, fiecarui cumparator al unui automobil nou, in schimbul casarii unuia mai vechi de 9 ani. Si asa a inceput furia. Psihologul si expertul in marketing Hans-Georg Häusel vorbeste despre „navala la prada“ si activarea instinctului de vanator, in creierul consumatorului. Expertul din München mentioneaza si aspectul emotional al problemei: cumparatorul se simte recompensat, cu bani seriosi, de la stat.

„Premiul de mediu“, popular spus de „rabla“, a facut ca mii de oameni sa-si arunce la gunoi masini mult mai valoroase decat acest premiu. 1.500.000.000 de euro erau prevazuti de la statul german pentru 600.000 de cereri de casare auto. Intre timp, cifra solicitantilor a crescut la 8 milioane, iar guvernul a prelungit programul si subventionarea lui, pana la sfarsitul anului. In toamna au loc alegeri parlamentare, un posesor auto multumit e si un votant indulcit.

Capcanele rablei

Criticii programului de casare vorbesc despre un moment al lansarii acestuia, in care pretul la metal e in cadere libera. Il compara cu un foc de artificii, intr-o noapte, dupa care se lasa din nou intunericul, si mai adanc. Ei atentioneaza ca banii cumparatorilor nu exista decat o data, iar ce au dat acestia pe masini noi, nu mai pot da pe alte marfuri, deci consumul, in general, n-are profit in plus.

Se mai vorbeste si de capcana „rablei“: nu toti cumparatorii au bani gheata, se asteapta ca multi dintre ei sa nu-si poata plati integral ratele la noua masina. Studentii si cei cu bani putini, in zadar mai cauta „masina de 1000 de euro“. In plus, cu toata profunda dedicatie germana pentru globalizare, la vremuri de criza apar primele semne de protectionism economic.

Se reproseaza ca, de banii de rabla, au profitat, in proportie de 63,3 %, importurile, adica producatorii straini. Hyundai, Skoda, Toyota, Fiat, Renault, Peugeot, Seat, Suzuki, Citroen, Nissan, Mazda si Kia s-au infruptat puternic din banii contribuabilului german, dedicati Rablei. Dacia a realizat 2,1% din vanzarile totale pe program. Dintre firmele germane, Volkswagen a atins, pana acum, 14,2%, urmat de Opel,cu 10,2%. Ford, Daimler, BMW si Audi au avut, impreuna, 12,3% din vanzari.

Si cu asta, basta. Porsche n-a vandut nici un automobil, in programul „Abwrackprämie“, mentiona in martie Der Spiegel, caci cumparatorii s-au repezit la masini mici si economice. Casarea auto a devenit sport national in Germania, dar si un important pion electoral.

In tot acest timp, „Ceasul Datoriilor“ din Berlin, citit si reglat periodic de Asociatia Platitorilor de Impozite, se roteste din ce in ce mai repede. Iar lumea se pregateste de 1 Mai. O zi a „socotelilor“, cum ameninta sindicalistul Schmoldt. Sau pur si simplu o zi libera, cu Wurst, bere si oarecare placere.