Radu Crăciun, despre efectele OUG 114 asupra Pilonului II de pensii: Unii acționari nu și-au recuperat nici investiția inițială. Decizia este dacă să mai continue sau nu

„OUG 114 schimbă fundamental regulile jocului după care operăm. La nivelul industriei capitalul social trebuie mărit de 11 ori față de cel existent, dar sunt unii administratori care trebuie să-și majoreze capitalul de 20 sau chiar de 22 de ori, ceea ce este nemaiîntânit”, a declarat luni seara la DIGI 24, Radu Crăciun, președintele APAPR, asociație care reprezintă toți cei 7 administratori de fonduri de pensii private din România. „Acționarii sunt în fața unei situații extrem de delicate prin care li se cere să aducă mai mult capital, dar fără ca acest capital să producă venituri. Decizia este dacă mai merită să continue sau nu, în condițiile în care unii dintre ei nici măcar nu și-au recuperat investiția inițială.”, a spus acesta.

Radu Crăciun, președintele APAPR (Asociația care reprezintă cei 7 administratori de fonduri de pensii private din România) și director al BCR Pensii, a vorbit luni seara în emisiunea Jurnalul de Seară de la Digi 24, moderată de Cosmin Prelipceanu, despre efectele Oordonanței de Urgență 114/2018 asupra Pilonului II de pensii și activelor celor peste 7,2 milioane de români care participă la acest sistem pentru un trai mai bun la bătrânețe.

Redăm mai jos principalele declarații făcute de acesta:

• „OUG 114 schimbă fundamental regulile jocului după care operăm. La nivelul industriei capitalul social trebuie mărit de 11 ori. Sunt însă unii administratori care trebuie să-și majoreze capitalul de 20 sau chiar de 22 de ori, ceea ce este nemaiîntânit.
• Ideea este următoarea: până la urmă oricine ar aduce capital suplimentar, dacă acest capital generează venituri. Problema însă este că veniturile au scăzut și ele substanțial, tot în urma Ordonanței, cu peste 60% din cauza micșorării comisioanelor. Cu alte cuvinte, acționarii sunt în fața unei situații extrem de delicate prin care li se cere să aducă mai mult capital, dar fără ca acest capital să producă venituri. Decizia este dacă mai merită să continue sau nu, în condițiile în care unii dintre ei nici măcar nu și-au recuperat investiția inițială.
• Cred că trebuie să spunem un lucru foarte clar. Nicio companie din lumea asta indiferent de domeniul în care operează, nu poate funcționa dacă nu există o simbioză între clienți și acționari. Și unii și alții trebuie să vadă utilitatea acelei afaceri. O afacere care nu are clienți nu poate exista, dar nu poate exista nicio afacere în care acționarii nu văd utilitatea acelei afaceri.
• Aici suntem în situația în care s-a produs un dezechilibru. Desigur, comisioanele mai mici sunt în avantajul participanților, ar trebui să o spunem foarte clar. Dar nu e posibil ca doar participanții să vadă utilitatea prezenței administratorilor. Dacă acționarii văd că acest capital pe care l-au adus în România nu produce randament practic nu au de ce să-l majoreze.„

Ce a răspuns președintele Asociației administratorilor de pensii private, întrebat dacă autoritățile au oferit vreun motiv pentru cerințele de capital din OUG 114:

• „Din păcate nu am avut discuții pe tema Ordonanței și din acest motiv nici nu cunoaștem care a fost rațiunea pentru care a venit această majorare de capital, în condițiile în care pentru garanțiile pe care noi le oferim pe Pilonul II, suntem obligați prin lege să constituim niște rezerve, așa numitele provizioane, care se constituie tot din capital. Deci provizionale se reprezintă tot capital imoblizat și se constituie din profiturile care altminteri ar fi putut fi distribuite ca dividende.
• Deci avem aceste rezerve constituite și cu toate acestea au venit aceste solicitări în mod clar excesive de majorare de capital pentru care nu găsim o rațiune, mai ales că toate celelalte decizii au impact asupra veniturilor bugetare, că vorbim de taxa bancară, de taxa pe telecomunicații ș.a. pe când în acest caz, acest capital nu sfârșește în buget, deci practic nu are un impact asupra bugetului care să justifice o astfel de cerință.
• Ca să vă dau o cifră, rata de rentabilitate a capitalului pe care acești investitori ar trebui să-l ajungă ar scădea în jur de 3-4%, adică practic rata de rentabilitate ar ajunge similară unui depozit bancar sau unor titluri de stat. Și atunci întrebarea este: de ce ți-ai asuma riscul unei afaceri, dacă același randament îl poți obține dintr-un depozit bancar sau titluri de stat? Nu are absolut niciun sens.
• O afacere are un risc inerent și vrei ca pentru acel risc pe care ți-l asumi să primești un randament mai ridicat decât investirea lipsită de risc major.
• Noi în abordarea pe care am avut-o în ultima perioadă, și chiar dacă poate nu am fost așa prezenți în spațiul public, noi am încercat să avem o serie de întâlniri la nivel de decidenți, am pornit de la premisa că este lipsă de informare, și nu de rea-voință, ci de faptul că cei care au luat aceste hotărâri poate nu au avut toate informațiile la dispoziție. Și le-am prezentat toate calculele, proiecțiile, rata de rentabilitate a capitalului ș.a. În momentul de față acesta este scenariul după care operăm și sperăm ca odată ce am oferit toate aceste informații să se ia deciziile corective necesare pentru că altminteri aș spune că viitorul Pilonului II stă în cumpănă.”

Despre impactul pe bursă și impactul asupra participanților în cazul ieșirii din piață a unor administratori de la Pilonul II:

• „Știm deja că în luna decembrie a existat o reacție negativă a bursei în momentul în care s-a pus problema ca noi să dăm cash celor care vor să se retragă, ulterior a fost impactul Ordonanței, deci bursa este un barometru foarte fin al deciziilor și bune, dar și proaste legate de economie. Și bineînțeles că în momentul în care deciziile nu sunt fericite automat și bursa va reacționa în sensul scăderii. Și atenție! Scăderea bursei nu va lovi dar pe cei care care sunt investiți în fonduri de pensii, ci și pe cei care sunt investiți direct în bursă sau investiți în fonduri de investiții. deci orice scădere a bursei în ultimă instanță înseamnă o distrugere de avuție a economiilor multor români.”, a spus Radu Crăciun.

Eugen Teodorovici, ministrul finantelor

Foto: Guvern

Cosmin Prelipceanu a subliniat apoi că Ministrul Teodorovici s-a arătat deranjat de declarațiile făcute luni de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, legate de faptul că sunt administratori care se gândesc să părăsească Pilonul II de pensii:

• „Nu am să fac ce fac colegii de la BNR. I-am rugat de trei ori să înceteze cu o astfel de abordare în a-şi exprima punctul de vedere, altul decât al BNR…Eu nu cred că domnul economist Lazea a prezentat punctul de vedere al BNR vizavi de pilonul 2 de pensii. Domnul Lazea nu poate să reprezinte, sau dacă e aşa, să ne spună, acesta este punctul de vedere… Acest comportament din partea colegilor de la BNR nu este corect.”, a spus ministrul Eugen Teodorovici, potrivit Mediafax.

Ce a răspuns Radu Crăciun legat de intervenția economistului șef din BNR:

• „Pilonul II deține în momentul de față 20% din titlurile de stat emise de statul român. Suntem cel mai mare investitor instituțional pe bursă. Banca Națională pe de altă parte știm că este foarte interesată pe ceea ce înseamnă macrostabilitate. E clar că evoluția pilonului II, nu poți să spui că nu are un impact asupra macrostabilității, având în vedere mărimea fondurilor pe care le gestionăm și invetițiile pe care le-am făcut în economia românească. Deci nu știu dacă domnul Lazea a fost sau nu mandatat de BNR, dar o preocupare a BNR pentru macrostabilitate mi se pare legitimă.„, a spus președintele APAPR.

Să ne temem că pensiile sunt în pericol?, a întrebat în final Cosmin Prelipceanu.

• „Ideea este următoarea: chiar dacă un administrator sau doi ies din piață, fondurile vor rămâne în continuare în România și ele vor fi distribuite către administratorii existenți. Lucrul acesta s-a mai întâmplat în trecut, nu este ceva ieșit din comun. Ce se întâmplă însă dacă vor ieși mulți administratori din piață? Deja aici nu mai știu să vă spun ce se va întâmpla, suntem într-un teritoriu necunoscut.„, a răspuns Radu Crăciun, președintele APAPR.