Radu Ghetea: Am mai avut momente dificile in sistemul bancar. Unele au fost foarte mediatizate, iar altele mai putin

Bancile din Romania nu au profitat de o posibila vulnerabilitate a bancilor autohtone cu capital grecesc, de care acestea ar fi putut da dovada ca urmare a situatiei bancilor-mama din Grecia, ceea ce reprezinta o dovada de maturitate din partea sistemului bancar romanesc, a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si presedintele CEC Bank. El a mai aratat ca in trecut au mai existat momente dificile in sistemul bancar, insa unele au fost foarte mediatizate, iar altele mai putin. Presedintele ARB este de parere ca economia Romaniei poate fi afectata de criza din Grecia prin intermediul cursului de schimb, un „barometru” de o importanta deosebita, cu efecte asupra activitatii economice. Totodata, Ghetea a reluat ideea potrivit careia este bine ca populatia sa se imprumute in moneda in care castiga, insa a precizat ca nu este bine ca limitarea creditarii in valuta sa fie facuta printr-o masura administrativa.

Informatia pe scurt:

• In contextul crizei din Grecia, sistemul bancar romanesc a dat dovada de maturitate si nu se profita de ocazie, ci este o colaborare deosebit de serioasa si de corecta intre sistemul bancar si bancile grecesti
• Economia Romaniei poate fi afectata de criza din Grecia prin intermediul cursului de schimb
• Toate firmele sunt afectate daca cursul influenteaza intr-o anumita masura importurile si exporturile
• Radu Ghetea arata ca nu stie de existenta unui proiect de regulament privind limitarea creditului in valuta, insa acest lucru nu ar trebui facut printr-o masura administrativa
• Nu este bine sa lasam romanii sa se imprumute in alte valute decat cele in care au veniturile
• Radu Ghetea: Mi-e greu sa spun daca s-a atins un varf in ceea ce priveste creditele neperformante

Reporter: Cum credeti ca este influentat sistemul bancar autohton de criza din Grecia?

Radu Ghetea: Eu pot sa va spun urmatorul lucru: in Romania avem 3-4 banci cu capital grecesc. Ele sunt entitati de drept juridic romanesc. Dupa informatiile si declaratiile BNR nu ar fi probleme. Constat cu satisfactie ca sistemul bancar romanesc a dat dovada de o mare maturitate si nu avem acea situatie de migrare sau de profitare de ocazie ca unul ar putea fi mai neajutorat intr-un anumit moment. Nu se profita de ocazie, ci este o colaborare deosebit de serioasa si de corecta intre sistemul bancar si bancile grecesti pe de cealalta parte. Sigur, ne ajuta si BNR cu informatii, cu declaratii pe care le face guvernatorul sau vice-guvernatorul si cred ca bancile cu capital grecesc vor trece peste aceste momente dificile. Noi am mai avut momente dificile in sistemul bancar, unele au fost foarte mediatizate, iar altele mai putin.

Rep: Imi puteti da exemple de astfel de situatii mediatizate mai putin?

Radu Ghetea: Pot sa va spun doar ca in istoria recenta a sistemului bancar au fost momente in care unele banci s-au confruntat cu probleme, dar datorita corectei abordari a BNR, actionarilor, conducerii executive a bancii respective, dar si a comunitatii bancare care a reactionat profesionist, s-a trecute peste momentul respectiv. Orice gresala a oricareia din cei pe care i-am enumerat ar fi putut sa creeze multe probleme.

Rep: Care credeti ca ar putea fi impactul crizei din Grecia asupra economiei romanesti?

Radu Ghetea: Il vedem acum, ce se intampla cu cursul. A crescut cursul, exportatorii sunt fericiti. A crescut cursul, importatorii sunt nefericiti si maine – poimaine o sa ii vezi ca incep sa faca tot felul de solicitari. Important e ca foarte multa lume a inteles ca noi suntem o tara europeana, trebuie sa lucram intr-un anumit cadru si ca lucrurile care se mai intampla trebuie sa le tratam fara emotii si cu mult profesionalism. Noi, de multe ori, ne emotionam si incepem sa plangem chiar inainte ca drobul de sare sa fi cazut.

Rep: Cursul ar fi singurul afectat de situatia din Grecia?

Radu Ghetea: Nu e suficient? Daca cursul iti influenteaza intr-o anumita masura importurile si exporturile, inseamna ca toate firmele, de la cele care se ocupa de intocmirea documentele si pana la firmele care se ocupa cu procesarea produsului finit, sunt afectate. Daca te uiti inapoi pe lantul de productie, mai vezi ca sunt unii care furnizeaza materie prima, care probabil este din export. Totul este legat si acest barometru care este cursul are o importanta deosebita, cu efecte asupra economiei.

Daca cursul iti influenteaza intr-o anumita masura importurile si exporturile, inseamna ca toate firmele, de la cele care se ocupa de intocmirea documentele si pana la firmele care se ocupa cu procesarea produsului finit, sunt afectate

Radu Ghetea

Rep: In ceea ce priveste piata bancara din Romania, s-a scris recent in presa despre un posibil regulament al BNR pentru limitarea creditarii in valuta.

Radu Ghetea: Nu cunosc sa existe un document sau un proiect de regulament. La nivelul ARB nu am primit astfel de proiect de regulament pentru a ne spune un punct de vedere, nici la nivelul intalnirilor pe care le avem cu BNR nu s-a discutat in mod special un astfel de proiect sau o asemenea posibilitate. De-a lungul anilor noi am avut discutii pe tema creditul in valuta versus creditul in lei pe baza experientei noastre ca banci comerciale si, bineinteles, Banca Nationala avand posibilitatea sa faca statistici, evolutii samd. Au fost discutii in ideea ca BNR era preocupata de evolutia creditului in valuta, dar niciodata nu s-a pus problema emiterii unui regulament sau schimbarii regulamentelor actuale.

Rep: Sustineti o eventuala reglementare de acest fel?

Radu Ghetea: Personal, pentru ca Asociatia nu are un punct de vedere asupra unui proiect care nu exista, am sustinut dintotdeauna ca nu este bine sa lasam romanii sa se imprumute in alte valute decat cele in care au veniturile. Punctul asta de vedere l-am exprimat prima oara in 2004, l-am exprimat in 2008, il exprim si acum. Eu nu cred ca este bine sa lasam oamenii sa se expuna la riscul valutar. Vedeti ce se intampla zilele acestea, cand lumea este deja impacientata: a crescut cursul francului elvetian sau cursul euro. In acelasi timp insa, consider ca nu este necesar sa se faca printr-o masura administrativa, gen norma a BNR, si ar trebui lasata piata sa functioneze. Sigur, ar fi ideal ca in piata sa avem dobanzi la leu cat mai apropiate de dobanzile la euro. Si acest lucru se intampla. In ultima perioada avem o crestere a dobanzilor la euro si in acelasi timp exista un trend destul de clar de reducere a dobanzilor la leu. Cand o sa se intalneasca e mai greu de spus. Probabil ca va fi greu sa anvizajam un moment in care se vor intalni, dar asa cum foarte bine se pot intalni, la un moment dat se pot separa. Ca urmare ramane, in opinia mea, exista acel deziderat ca romanii sa se imprumute in valuta in care castiga. Nu elimin nici posibilitatea ca romanii care nu castiga in valuta sa se imprumute in euro. Acele persoane ar trebui insa sa aiba un salariu suficient de mare astfel incat gradul lor de indatorare, la momentul in care iau creditul, sa fie mic, iar in cazul in care apar socuri sa nu se iveasca situatii precum cele de acum, cand s-a ajuns in unele situatii la un grad de indatorare de aproape de 100% sau chiar peste 100%, datorita miscarii din dobanzi si din cursuri.

Rep: Spuneati ca o limitare a creditarii in valuta nu ar trebui impusa printr-o norma administrativa. De ce?

Radu Ghetea: Suntem intr-o economie de piata. Eu am trait si economia in care se spunea cat este dobanda care trebuie aplicata la credite si care este dobanda la valuta, si aia era economia centralizata, comunista. Noi suntem intr-o economie de piata. Nicaieri in lume nu este incurajat acest sistem de reglementare a pietelor prin masuri administrative.

Rep: Cum se poate reglementa piata pentru a limita creditul in valuta, avand in vedere experientele recente cu francul elvetian?

Acum trei ani creditul in franci elvetieni era practicat intr-o veselie. Fara sa apara nicio masura administrativa, a venit piata care a demonstrat ca indatorarea in alta valuta decat in cea in care castigi este daunatoare

Radu Ghetea

Radu Ghetea: Acum trei ani creditul in franci elvetieni era practicat intr-o veselie si depasea cu mult ritmurile de crestere a creditului in celelate valute. Fara sa apara nicio masura administrativa, a venit piata care a demonstrat ca indatorarea in alta valuta decat in cea in care castigi este daunatoare. Foarte multi oameni gandesc asa: „s-a intamplat in cazul francului elvetian”. Eu spun ca se poata intampla si la euro, vedeti cat de nervoase sunt pietele. In momentul asta, vazand cum creste cursul la euro si cum creste dobanda la euro, din ce in ce mai multi romani vor considera ca e mai bine sa stea linistiti si sa ia un credit in lei, care are mai multa stabilitate.

Rep: Prin prisma intentiei de trecere la euro, o astfel de masura ajuta acestui demers, sau dimpotriva?

Radu Ghetea: Din punct de vedere al adoptarii euro o astfel de masura ar fi neutra. Din punct de vedere al mersului pietelor in Romania, parerea mea este ca o norma administrativa nu este de dorit.

Rep:Dar prin prisma gradului de „euroizare” al economiei?

Radu Ghetea: Majoritatea tranzactiilor se fac in lei. Ca lumea gandeste in euro asta este altceva. Daca zice cineva: „vreau sa imi vand masina. Cu cat am cumparat-o? Am cumparat-o cu 10.000 euro”, dar el nu a cumparat-o cu 10.000 euro, el a scos din buzunar 42.000 lei. Apoi zice, „acum vreau sa o vand cu 6.000 de euro”, dar cand incaseaza, el ia 24.000 lei. Gandim in euro, dar tranzactiile se fac in lei. Pe teritoriul Romaniei, nu poate chiar toata lumea sa faca incasari si plati in euro. Exista niste limitari ale operatiunilor in euro. Nu s-a „euroizat” economia, s-a „euroizat” gandirea noastra. Poate ca e bine sa gandim in euro, in perspectiva aderarii la euro, dar moneda cu care lucram este leul.

Rep: Care este, comparativ, cererea de credite in lei fata de cea in valuta pe segmentul corporate si retail in cadrul CEC Bank?

Radu Ghetea: Cerea de credite in lei este preponderenta la CEC Bank. Sigur, nu respingem cererile de credite in valuta, dar noi suntem, traditional, o banca de lei si in aceste conditii adresabilitatea la noi este din partea celor care au inteles ca nu e bine sa isi asume un risc valutar.

Rep: Acelasi lucru este valabil si pe segmentul corporate?

Radu Ghetea: Pe segmentul corporate este altceva. Daca vine o societate comerciala care are de facut importuri sau care trebuie sa plateasca niste utilaje, noi suntem cei care spunem ca ar fi bine sa isi tina o parte din bani in valuta si o parte in lei. Daca nu facem acest lucru o impingem la niste riscuri care se vor intoarce si impotriva noastra, in sensul ca nu vor putea sa plateasca.

Cred ca si dupa ce Romania va iesi total din criza – noi am iesit din recesiune si o sa iesim si din criza intr-o zi – sistemul bancar va fi cel care va contabiliza in continuare probleme celor care nu vor putea sa revina in activitate, chiar daca a trecut criza.

Radu Ghetea

Rep: In ceea ce priveste creditele neperformante din sistemul bancar, credeti ca a fost atins varful?

Radu Ghetea: Mi-e greu sa spun daca s-a atins un varf, in schimb va pot spune altceva. S-ar putea sa spunem ca varful de neperformante a fost luna ianuarie, una din lunile foarte proaste. De obicei luna ianuarie e foarte proasta. Asta nu inseamna ca nu te poti astepta ca intr-o luna de vara – luna august e iarasi o luna foarte proasta – sa ai niste restante foarte mari. Ceea ce va pot spune este ca avem cu siguranta mult in fata pana cand sa putem spune ca neperformantele nu mai reprezinta o problema. Asta pentru ca firmele au intrat in incapacitate de plata, sau asa numita jena financiara. De-a lungul timpului au fost unele care s-au salvat. Noi vedem si din restructurarile pe care le facem.

Le restructurezi si din ele nu toate reusesc sa se revigoreze. Cred ca si dupa ce Romania va iesi total din criza – noi am iesit din recesiune si o sa iesim si din criza intr-o zi – sistemul bancar va fi cel care va contabiliza in continuare probleme celor care nu vor putea sa revina in activitate, chiar daca a trecut criza. Mai utilizez eu o exprimare si spun ca sistemul bancar este cel care plateste factura crizei. De ce? Pentru ca un investitor care si-a pierdut o parte din banii, care de obicei nu sunt foarte multi in comparatie cu banii pe care i-a primit de la banca. Banii aia nu s-au mai intors.

Exista posibilitatea sa executi garantiile. In ceea ce priveste garantiile, cand e vorba de o casa, spune ca „ti-am dat casa”, dar atunci valora 300 si acum e 100. Sau „ti-am dat fabrica”, dar eu nu mai gasesc pe unul sa faca nasturi ca sa o cumpere si o cumpara altcineva pe nimic si care vrea sa fierul vechi din ea. In conditiile astea, la banca se inregistreaza nu numai provizion, se inregistreaza pierdere. Provizionul este si el o cheltuiala, dar ai posibilitatea sa il stornezi in conditiile in care ai recuperat o parte din suma.

Rep: Sa inteleg ca in momentul de fata cei mai multi restantieri sunt persoane juridice?

Radu Ghetea: Depinde de la banca la banca. Depinde si de structura fiecarei banci. Banuiesc ca cei care au foarte multe credite in valuta, sau mai concret in franci elvetieni, s-ar putea sa aiba mai multe probleme cu neperformantele decat cei care au credite in lei sau in euro. Cert este ca restantele la creditul in valuta sunt mai „vioaie”, cresc mai repede.

Rep: In ce stadiu se mai afla capitalizarea CEC Bank?

Radu Ghetea: In ceea ce priveste capitalizarea, nu pot decat sa va repet decat ceea ce primul ministru a exprimat acum cateva luni, si anume ca nu se pune problema unei privatizari si ca statul roman sustine CEC Bank pentru a ramane o banca de top. Asta in mod indirect inseamna si faptul ca statul roman va capitaliza banca intr-o perioada urmatoare. Nu pot sa va spun ca s-a luat sau nu s-a luat o decizie cu privire la momentul, la suma. etc. Sunt lucruri pe care numai actionarul le poate spune.

Rep: Exista speranta sa se realizeze intr-un interval de timp rezonabil?

Radu Ghetea: Nu stiu cum putem defini intervalul de timp rezonabil. Noi am avut un plan strategic, in care erau prevazuti niste bani sa intre sub forma de majorare de capital, bani noi de la actionar. Nu s-a putut realiza, din obiective obiective, dar si de motive subiective care tin, in opinia mea, de restrictiile de la Bruxelles, care spun ca ar putea fi vorba de un ajutor de stat. Cert este ca de la momentul de la care am preluat banca acum patru ani, cu echipa de 6.000 de oameni am reusit sa aducem banca pe profit. S-au inregistrat circa 112 milioane de euro ca proft brut, din care aproape 100 milioane de euro au fost utilizati pentru majorarea capitalului, respectiv pentru majorarea rezervelor, contribuind practic la cresterea fondurilor proprii ale bancii.

In patru ani CEC Bank s-a transformat dintr-o casa de economii intr-o banca comerciala, a rezistat in criza, a facut profit in criza, a reusit sa ramana in picioare avand niste indicatori buni de prudentialitate.

Radu Ghetea

Rep:Acest an este ultimul din strategia de dezvoltare 2007-2011 a CEC Bank, ce se va intampla in continuare?

Radu Ghetea: Noi suntem in anul al patrulea, ultimul an din parcurgerea strategiei de dezvoltare 2007-2011, plan strategic care a avut ca obiectiv central transformarea Casei de Economii si Consemnatiuni intr-o banca universala. Noi am putea spune ca in foarte multe puncte noi ne-am atins acest tel inca de acum, chiar daca nu s-a sfarsit anul. Dar intotdeauna mai sunt destul de multe de facut, chiar si pe o imagine care apare din ce in ce mai clara, mai evidenta, ca suntem banca comerciala. Am ajuns de pe locul 9 pe locul 4 in sistemul bancar, cota de piata a crescut de la 4,03% la 6,35%, lucrurile astea sunt palpabile.

Avem 729 de unitati care arata a banci comerciale, din numarul total 1.180 de unitati cat are banca. Mai avem vreo 350 de unitati carora trebuie sa le schimbam imaginea, am facut pregatire profesionala cu foarte multi oameni. Pentru viitor trebuie sa ai capacitatea sa te adaptezi la mediu, sa te adaptezi la piata. In acesti patru ani ne-am transformat dintr-o casa de economii intr-o banca comerciala, am rezistat in criza, am facut profit in criza, am reusit sa ramanem in picioare avand niste indicatori buni de prudentialitate. Avem indicatori de prudentialitate in nivelurile medii pe sistem, lucru care iti da o anumita siguranta. Vom fi preocupati de recuperarea banilor avansati si care nu s-au intors pe diverse cai, pe cale amiabila, pe cale juridica, mergem pana la executarea silita.

Pe de alta parte trebuie sa ne dezvoltam si suntem pregatiti ca in momentul in care piata se va relansa sa oferim in continuare credite. Suntem un jucator important pe piata creditelor in agricultura. Sunetm un jucator pe piata creditului pentru accesarea fondurilor europene. Bineinteles ca putem face si alte lucruri. Din pacate nu pot sa vi le spun.

Rep: Spuneati ca vreti sa va dezvoltati. Ce inseamna asta?

Radu Ghetea: Dezvoltarea inseamna sa ne crestem cota de piata, nu nemasurat, pentru ca sunt niste limite. Daca nu avem capital nu ne putem creste foarte tare. Pe nisa noastra – mediul rural si orase mici – trebuie sa fim activi si sa nu pierdem terenul pe care il avem in prezent.

Rep: Referitor la retea, mai aveti de gand sa reduceti din numarul unitatilor?

Ghetea: Preocuparea pentru eficienta este si va fi in continuare foarte importanta, in conditiile in care avem o retea mare, cu costuri ridicate, cu spatii care nu sunt utilizate judicios. Normal, in aceste conditii, te gandesti ca mai poti sa ajustezi profitul si dintr-o actiune din asta, de „back office” as putea spune.