Rafo, ipotecata de Tender si Iancu

Patrimoniul si toate bunurile rafinariei RAFO Onesti, care pe hartie apartin rusilor de la Calder-A International, au ramas, de fapt, sub controlul fratilor Iancu si al lui Ovidiu Tender, fiind gajate in favoarea unor firme ale acestora.

Potrivit Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare din cadrul Ministerului Justitiei, in septembrie 2003, cei trei oameni de afaceri, prin intermediul a cinci firme – VGB Oil SRL Bucuresti,

Tender SA Timisoara, Prospectiuni SA Bucuresti, Atlas Gip SA Ploiesti si Faber Invest and Trade Delaware (SUA) – au imprumutat rafinaria cu mai multe zeci de milioane de euro, instituind in favoarea lor ipoteci pe patrimoniul si bunurile mobile prezente si viitoare ale Rafo.

Nu acelasi lucru l-a facut statul roman, desi are de recuperat datorii istorice uriase de la Rafo – peste 14.000 de miliarde lei vechi.

Tender sustine ca trebuie sa recupereze circa 600 de miliarde de lei vechi, in timp ce Marian Iancu neaga ca mai are vreo legatura cu Rafo.

In acest timp, oligarhii rusi care detin Rafo negociaza cu statul recalcularea datoriilor, pe care le recunosc doar partial, iar o instanta din Brasov a anulat un sfert din valoarea acestora – 400 milioane de lei noi din totalul de 1,2 miliarde – printr-o simpla hotarare, ramasa definitiva.

Nu acelasi lucru l-a facut statul roman, desi are de recuperat datorii istorice uriase de la Rafo – peste 14.000 de miliarde lei vechi. Tender sustine ca trebuie sa recupereze circa 600 de miliarde de lei vechi, in timp ce Marian Iancu neaga ca mai are vreo legatura cu Rafo.

In acest timp, oligarhii rusi care detin Rafo negociaza cu statul recalcularea datoriilor, pe care le recunosc doar partial, iar o instanta din Brasov a anulat un sfert din valoarea acestora – 400 milioane de lei noi din totalul de 1,2 miliarde – printr-o simpla hotarare, ramasa definitiva.

„Arhiva Electronica nu minte!”

O simpla cautare a societatii Rafo Onesti in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare a Ministerului Justitiei te duce la 248 de trimiteri active privind creditele obtinute si modificarile aduse in timp acestor credite.

Orice societate sau persoana fizica din Romania apare in aceasta arhiva – ca debitor sau creditor – daca imprumuta sau acorda bani unei alte persoane sau unei firme.

De la departamentul special al arhivei gestionate de Ministerul Justitiei, Pavel Stanescu ne-a explicat ca societatile inregistrate aici sunt intr-adevar debitoare sau creditoare. „Arhiva Electronica nu minte.

Daca acele datorii sau imprumuturi se sting, atunci persoana sau societatea nu mai poate fi vizualizata pe site-ul nostru”, ne-a declarat Pavel Stanescu, responsabil cu partea tehnica a arhivei.

Tender negociaza pentru 600 de miliarde

Printre cele 248 de inregis-trari ale Rafo Onesti – referitoare la imprumuturi, acte aditionale la imprumuturi, modificari de contracte, mentiuni – trei dintre societatile controlate de Ovidiu Tender figureaza inca pe lista creditorilor rafinariei moldovene. „Am de recuperat 600 de miliarde de lei vechi. Este vorba de acea creanta preluata de mine de la Rafo.

Ma refer la plata datoriilor rafinariei catre Petrom. Inca negociez recuperarea banilor”, ne-a declarat ieri Ovidiu Tender. Prin firmele Tender SA Timisoara, Prospectiuni SA Bucuresti si Atlas Gip SA Ploiesti, omul de afaceri a devenit creditor pe 9 septembrie 2003. Pe 11 septembrie, Ovidiu Tender a pus gaj pe „toate bunurile mobile prezente si viitoare” din proprietatea debitorului Rafo.

Mai mult, contractul prevede ca „garantia executarii creantei cuprinde dreptul creditorilor de a culege fructele si/sau produsele bunurilor afectate garantiei reale mobiliare”. Asadar, daca ar dori sa obtina banii imprumutati, Tender ar putea vinde si produsele care se obtin la Rafo.

Marian Iancu: „Nu mai am nici o legatura”

Lista lunga a creditorilor rafinariei din Onesti este completata de VGB Oil SRL Bucuresti, firma fratilor Octavian si Marian Iancu.

La descrierea bunurilor depuse gaj, arhiva electronica a retinut simplu „intregul patrimoniu apartinand debitorului la data incheierii prezentului contract, respectiv la data de 27.08.2003, si bunurile viitoare mobile, din momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra lor de catre debitor.” Deci nu doar patrimoniul firmei Rafo, ci si orice bun pe care urma sa-l obtina poate ajunge in

buzunarele fratilor Iancu daca acestia ar dori sa execute silit Rafo, in contul datoriei.

Integral in Romania libera