Rămășițe umane din Bulgaria dezvăluie o migrație antică necunoscută în Europa / ”Oase 1” din România și noile interpretări

Secvențierea genetică a rămășițelor umane vechi de 45.000 de ani a dezvăluit o migrație necunoscută către Europa și a arătat că amestecurile cu populațiile de Neanderthal erau mai frecvente decât se credea anterior, potrivit AFP.

Aceste rămășițe umane, inclusiv un întreg dinte și fragmente osoase, au fost găsite într-o peșteră din Bulgaria în 2020.

Secvențierea genetică a concluzionat că acești indivizi erau mai aproape de populațiile actuale din Asia de Est și America decât de europeni.

Descoperirea sugerează „că aparțineau unei migrații umane moderne către Europa care nu era încă cunoscută” în istoria genetică a migrațiilor, potrivit studiului publicat miercuri în Nature.

Este, de asemenea, „dovada că a existat o anumită continuitate între primii oameni moderni din Europa și cei care au trăit mai târziu în Eurasia”, continuă studiul.

Aceste constatări „schimbă înțelegerea noastră inițială asupra migrațiilor umane timpurii din Europa”, a declarat Mateja Hajdinjak, cercetător la Institutul german de antropologie evolutivă Max Planck, care a condus cercetarea.

Acest lucru arată cum „chiar și istoria europenilor moderni din Europa poate să fi fost tumultuoasă și să fi implicat înlocuirea populației”, a declarat el pentru AFP.

Rămășițele, găsite în peștera Bacho Kiro din Bulgaria, au arătat inițial că oamenii au trăit alături de neanderthali în Europa mai devreme decât se credea anterior.

Dar analiza genetică a rămășițelor a arătat, de asemenea, că acești oameni timpurii și neanderthalienii s-au reprodus mai mult decât se așteptau.

– „Un pic de Neanderthal” –

Toți „indivizii din peștera Bacho Kiro au strămoși neanderthalieni cu cinci sau șapte generații înainte de existența lor, sugerând că încrucișările dintre acești oameni timpurii din Europa și neanderthali erau obișnuite”, potrivit lui Hajdinjak.

Prima dovadă a unui astfel de amestec s-a bazat pe descoperirea în România a unui singur individ, numit Oase 1, vechi de 40.000 de ani. Descoperirea a fost făcută în Peştera cu Oase situată în judeţul Caraş-Severin, pe Valea Minişului, aproape de oraşul Anina. În 2015, analiza ADN a relevat că „Oase 1” era un bărbat cu un strămoș Homo neanderthalensis, un procent cuprins între 5 – 11% din genomul său provenind de la un om de Neanderthal.

Aceste descoperiri sunt însoțite de cercetări separate, publicate miercuri în Nature Ecology and Evolution, cu secvențierea genomului unor părți ale unui craniu găsite în Republica Cehă.

Găsit în 1950 în zona Zlaty Kun, acesta a făcut obiectul dezbaterilor de atunci. Analizele timpurii i-au dat mai mult de 30.000 de ani, dar o datare cu carbon-14 a estimat că are o vechime de aproximativ 15.000 de ani.

Analiza genetică a adus ultimul cuvânt în studiul Natur: vechi de 45.000 de ani, potrivit autorului său, Kay Prufer, de la Departamentul de Arheogenetică al Institutului Max Planck.

„Ne bazăm pe faptul că toți cei ai căror strămoși care au părăsit Africa în urmă cu mai bine de 50.000 de ani, poartă un pic de neanderthal în genomul lor”, a declarat el pentru AFP.