Raport Freeex: Presa romaneasca in 2016-2017, impartita in instrumente de propaganda-dezinformare si furnizori de jurnalism de calitate

Presa folosita ca instrument de propaganda si evolutia „remarcabila” a jurnalismului de calitate sunt principalele trasaturi ale scenei mass-media din Romania pe parcursul ultimului an, potrivit celui mai nou raport ActiveWatch referitor la libertatea presei. Documentul, publicat miercuri, de Ziua Mondiala a Libertatii Presei, identifica principalele probleme care au afectat media: propaganda, intoxicarea agendei publice, dezinformare, amenintari, „discursuri contondente” petrecute „cu obladuirea CNA”, care a tolerat si incurajat prin inactivitate si sanctiuni blande” derapajele TV.

Printre principalele evenimente din anul electoral 2016 si de la inceputul anului 2017, cu impact asupra libertatii de exprimare, raportul Freeex mentioneaza:

• Alegerile locale si parlamentare din 2016, precum si masivele proteste din ianuarie- ebruarie 2017 au oferit prilejul unor dezinformari si manipulari de amploare.

• Mass-media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public. Jurnalistii continua sa fie tinta unor linsaje mediatice venite din partea colegilor de breasla.

• Meseria de jurnalist este in continuare folosita abuziv de unele persoane pentru a intimida, santaja sau pentru a face trafic de influenta.

• Abaterile etice si profesionale grave ale televiziunilor de stiri au declansat reactii din partea publicului si a societatii civile.

• Ministerul de Interne a alcatuit liste cu jurnalisti si politicieni pe care ii acuza ca ar fi incitat cetatenii sa participe la protestele din ianuarie-februarie 2017.

• In timpul protestelor din lunile ianuarie si februarie 2017, unii protestatari au devenit ostili sau chiar agresivi cu jurnalisti sau angajati media de la institutii de presa care transmiteau puncte de vedere diferite de ale lor, sau informatii false si instigatoare.

• In ianuarie 2017, fortele de ordine au actionat abuziv, obligand cetatenii sau jurnalistii sa stearga sau sa predea inregistrarile video/audio sau fotografiile care vizau conflictele de la protestele antiguvernamentale.

• Unele institutii de presa au continuat atacurile la adresa magistratilor, pe fondul problemelor penale ale patronilor.

• Structurile statului continua sa blocheze sau sa ingreuneze accesul la informatii privind doctoratele si gradele obtinute de militari, politicieni si demnitari din partea unor institutii de invatamant ale structurilor militare, precum si accesul la informatii relevante despre functionarea acestor institutii.

• In 2016, a crescut numarul avertizorilor de integritate din institutiile publice care au sesizat public diverse nereguli, abuzuri sau ilegalitati constatate.

• Avertizorii de integritate au continuat sa fie hartuiti de institutii sau companii publice.

• Structurile de forta manifesta uneori un comportament excesiv fata de cetatenii care protesteaza, in strada, prin intermediul petitiilor sau al unor postari in mediul online.

• Procurorii au pus sub urmarire penala trei jurnalisti britanici pentru difuzarea unui reportaj inscenat privind un presupus trafic de arme din Romania.

• Jurnalistii au fost agresati, amenintati si insultati de politicieni, persoane publice, reprezentanti ai autoritatilor, oameni ai legii, protestatari, preoti si enoriasi, suporteri de fotbal.

• La fel ca si anul trecut, au existat mai multe situatii in care autoritatile romane au incercat (uneori cu succes) sa limiteze dreptul la libera exprimare al minoritatii maghiare.

• Au aparut noi cazuri de coruptie in presa, de care se fac vinovati patroni si administratori de presa, dar si jurnalisti.

• Radio Guerrilla a devenit prima institutie media care sanctioneaza colaborarea salariatilor cu serviciile de informatii.

• Un numar semnificativ de jurnalisti au candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, continuand tendinta aparuta in ultimii ani in interiorul breslei.

• Institutiile publice continua sa ingreuneze accesul la informatii de interes public si sa ignore prevederile Legii 544/2001.

• Cabinetul Ciolos a depus eforturi pentru imbunatatirea accesului la informatii de interes public.

• Legea nr. 544/2001 si normele ei de aplicare au fost imbunatatite in Parlament, si, respectiv, de guvernul Ciolos.

• In 2016, piata media romaneasca a crescut cu 10% fata de anul precedent.

• Ordonanta „anti-rebate”, care reglementa circuitul banilor de publicitate in mass-media, a fost abrogata.

• Prin modificarea legislatiei achizitiilor publice, achizitionarea de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media este exceptata de la prevederile privind achizitiile publice.

• Saga adoptarii legislatiei de tip „Big Brother” continua, probabil pana cand serviciile de informatii vor obtine ceea ce isi doresc: diverse sisteme de supraveghere generalizata, prevazute prin lege.

• Procurorii au descins in 2016 atat la TVR, cat si la SRR, pentru a investiga infractiuni economice. Fosti si actuali membri ai CA din SRR, printre care si un fost PDG, sunt urmariti penal.

• Parlamentul a numit un nou Consiliu de Administratie la televiziunea publica.

• Taxa radio-tv a fost eliminata dupa mai multe incercari ale politicienilor in acest sens in ultimii ani.

• Prin noile reglementari, bugetul TVR a crescut semnificativ in 2017. Aceleasi reglementari au impus TVR sa foloseasca sumele alocate de la bugetul de stat pentru a achita datoriile imense ale institutiei fata de buget, ceea ce s￢ a si intamplat, in aprilie 2017.

• Conducerea radioului public a demarat o campanie agresiva impotriva proiectului de separare a functiilor de presedinte si director general. Aceasta campanie a fost sanctionata de CNA pentru lipsa impartialitatii in dezbaterile difuzate.

• Conducerea SRR a hartuit prin intermediul unor anchete interne jurnalistii SRR care au semnalat diverse nereguli si abateri editoriale comise de posturile SRR.

• PDG al SRR a emis un ordin prin care se instituie reguli restrictive privind modul de semnalare de catre salariati a neregulilor din institutie.

• ICCJ a confirmat decizia prin care Agentia Nationala de Integritate a constatat existenta starii de incompatibilitate in cazul Presedintelui-Director General al SRR, Ovidiu Miculescu.

• CNA s-a discreditat puternic in ochii publicului din cauza pasivitatii, a timiditatii cu care sanctioneaza incalcarea legii, a conflictelor interne intre membri.

• CNA nu a putut lua decizii in spete sensibile din cauza lipsei de cvorum, astfel incat incalcari grave ale legii au ramas nesanctionate.

• CNA a fost inexistent in perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare ce au avut loc in luna decembrie.

• Abaterile presei de la normele profesionale au fost sanctionate de instante, in baza noului Cod Civil (intrat in vigoare in toamna lui 2011). Numarul proceselor pare sa fie in crestere.

• Hotararile instantelor in materie civila sunt incongruente si, astfel, devin lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sanctionate in mod divergent de la o instanta la alta.

• Exista hotarari care tin cont de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar exista si hotarari care incalca testul de proportionalitate cu gravitatea faptei si de necesitate intr-o societate democratica, limitand deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare.

• Continua ascensiunea presei de calitate. In 2016, investigatiile media au avut impact asupra agendei publice.

Vezi raportul complet in documentul atasat