Raport pentru Comisia Europeana: Extragerea gazelor de sist prezinta risc ridicat pentru mediu, e necesara schimbarea legislatiei europene. Polonia vorbeste despre influenta Gazprom asupra raportului
Comisia Europeana a publicat un raport al unei firme de consultanta privind impactul exploatarii gazelor de sist asupra mediului si sanatatii, se arata intr-un articol publicat de Europolitics.info. Raportul demonstreaza ca trebuie facute modificari asupra legislatiei. Aceasta in conditiile in care se arata ca impactul este cu risc ridicat pentru apa, aer si sol. Dupa ce a fost analizat impactul asupra mediului si sanatatii prin utilizarea metodei de fisurare hidraulica, concluzia principala este ca trebuie revizuite opt directive privind evaluarea impactului asupra mediului, tratarea deseurilor, resposabilitate asupra mediului, deseurile miniere, emisiile industriale, poluare fonica, calitatea aerului si calitatea apei. Raportul a starnit critici puternice in Polonia, tara care si-a afirmat in mod clar intentia de a exploata gazele de sist.
- Reprezentantii Comisiei Europene afirmau la inceputul anului ca nu este nevoie de o legislatie europeana privind gazele de sist, lasind la latitudinea fiecarui stat membru decizia privind permiterea sau interzicerea procedeului fracturarii hidraulice
Raportul mai subliniaza lipsa unor date concrete aratand ca cele mai multe informatii se bazeaza pe experienta din SUA. Potrivit studiului, energia electrica produsa in centrale care utilizeaza gaze de sist genereaza cu 2% pana la 3% mai multe emisii cu efect de sera decat energia produsa din gaze naturale conventionale.
Rezultatele studiului sunt contestate de oficialii polonezi. Ministrul polonez al Trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, a declarat ca este un raport care „induce in eroare opinia publica”. Ministrul a mai precizat ca Executivul polonez ca va avea o reactie publica referitoare la acest studiu. In ziarul polonez Rzeczpospolita se arata ca mai multi experti sunt sceptici cu privire la rezultatele raportului. Expertii amintiti de ziarul polonez spun cafirma de consultanta care a realizat studiul, AEA Technology, a colaborat recent si cu Gazprom.
Polonia este prima tara din UE (urmata de Marea Britanie, Lituania si Danemarca) care si-a afirmat in mod clar intentia de a produce gaze de sist pentru a scapa de dependenta de gazele rusesti livrate de Gazprom.
In Romania, Guvernul Ponta a decis chiar de la inceputul mandatului instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica. In luna iunie, premierul Victor Ponta a afirmat ca Romania va reanaliza in luna decembrie pozitia sa cu privire la explorarea si exploatarea gazelor de sist, care in prezent sunt blocate printr-un moratoriu, si se va alinia unei eventuale pozitii comune a Uniunii Europene.
Metoda de extractie, fracturarea hidraulica, consta in injectarea la presiuni inalte in roci a unor cantitati enorme de apa si aditivi chimici si nisip, care risca sa polueze panza freatica si sa afecteze solul, favorizand astfel producerea de cutremure de pamant.
Acest moratoriu a afectat in special operatiunile din Romania ale grupului american Chevron, care dispune de patru perimetre de exploatare in estul si sud-estul tarii si care previziona inceputul forarii in al doilea semestru al anului 2012.
Mai multe alte companii, care au obtinut perimetre de exploatare in Romania, intentioneaza sa lanseze astfel de operatiuni.
La nivelul Comisiei Europene a fost infiintat, in ianuarie 2012, un grup de lucru privind efectele asupra mediului a fracturarii hidraulice. Fostul sef al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Alexandru Patruti, declara in aprilie 2012 ca din acest grup de lucru fac parte si experti romani din cadrul ANRM si Ministerul Mediului. .
Orice companie care detine acorduri petroliere poate efectua lucrari de explorare a gazelor de sist, spunea Alexandru Patruti. Astfel, pe langa Chevron, si-au manifestat intentia de a explora gazele de sist mai multe companii petroliere. Patruti a mai afirmat ca principalul efect asupra mediului este o posibila contaminare a apelor subterane, „insa acest impact poate fi controlat si minimizat prin respectarea bunelor practici”. Patruti a mai spus ca fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani chiar si in Romania. Diferenta este ca in cazul gazelor neconventionale, se fac si foraje orizontale.
INTERVIURILE HotNews.ro