Răspunsul dat de Ion Iliescu la întrebarea „Vă este frică de moarte, domnule Președinte?”, în ultimul interviu înainte de spitalizare
Fostul președinte Ion Iliescu afirmă că „e important ca fiecare să simtă și să știe că viața merită trăită nu doar pentru că ți s-a dat, ci pentru că ai o datorie față de ea – să o personalizezi, să o faci să fie viața ta, nu viață, pur și simplu”.
Iliescu a fost invitat la podcastul Avangarda, interviul fiind realizat, în urmă cu câteva săptămâni, de colaboratorul și fostul său consilier Ionuț Vulpescu, înainte de spitalizarea fostului șef de stat.
În interviu, găzduit de site-ul lui Ionuț Vulpescu, Ion Iliescu a fost întrebat: „Vă este frică de moarte, domnule Președinte?”.
„Nu mi-a fost frică de viață și poate tocmai asta face relația cu moartea să fie una decentă. (…) Am trăit viața cu multe viteze, vârste, vocații. Nimeni nu decide pentru sine cât trăiește. Am trăit ce mi s-a dat și ce am construit. Cu siguranță, faptul că nu am avut acces la social media mi-a prelungit viața. O viață care nu a fost scutită de neajunsuri, de sacrificii, de bucuria de a le fi depășit pe unele dintre acestea”, a spus fostul președinte.
„Îți e frică de moarte atunci când trăiești frustrat că nu ai făcut ce ai fi vrut și nu mai ai timp să salvezi ceva din ceea ce ai gândit pentru tine sau pentru alții. Dar eu am făcut tot ce mi-a stat în putere pentru România și nu am vreo părere de rău că nu am apucat să îi ofer un drum euroatlantic și democratic. Dimpotrivă. În rest, moartea e o experiență metafizică. Nu pot vorbi decât despre ceea ce a fost concret în această existență rotundă”, a adăugat Iliescu, citat de Agerpres.
În opinia fostului șef de stat, „rețeta nu e să ai o viață fabuloasă și fericită pe care să o urmărești cu imaginația, ci o viață pragmatică și pe cât cu putință lucidă și mulțumitoare, pe care să o construiești cu rațiunea”.
Ce mai afirmă Ion Iliescu:
- „Vreau să mulțumesc celor care m-au însoțit de-a lungul vieții, cu bune și cu rele. Care au rămas alături de mine și când asta a fost împotriva lor. Celor care mi-au rămas prieteni și când nu ne-am mai strâns mâna de la Cotroceni, ci din strada Atena sau din intimitatea casei mele, unde puțini ne-au trecut pragul.
- Îi sunt recunoscător Ninei, partenerul meu de drum lung. Viața noastră împreună nu a fost despre noi, decât la această senectute; a fost despre alții, despre România, despre societatea pe care am vrut să o lăsăm în urma noastră, lucidă și rațională.
- Colaboratorilor și simpatizanților știuți și neștiuți le doresc tot binele și îi asigur că i-am simțit mereu aproape.
- E important ca fiecare să simtă și să știe că viața merită trăită nu doar pentru că ți s-a dat, ci pentru că ai o datorie față de ea: să o personalizezi, să o faci să fie viața ta, nu viață, pur și simplu.
- Nu dau sfaturi unde nu mi se cer, dar cred că e important să ne trăim toți viețile nonutopic.
- Rețeta nu e să ai o viață fabuloasă și fericită pe care să o urmărești cu imaginația, ci o viață pragmatică și pe cât cu putință lucidă și mulțumitoare, pe care să o construiești cu rațiunea. Imaginația a făcut multă lume nefericită.
- În rest, frica de moarte echivalează cu frica de a fi om. Face parte din ontologia noastră. Să nu ne fie frică să fim oameni.”
De asemenea, el a transmis un mesaj tuturor românilor și i-a îndemnat să voteze „lumi posibile, nu fantezii”.
„Unii dintre dumneavoastră nu erați născuți când eu deveneam primul președinte al unei țări democrate, numite România. Sunt mulțumit că, deși nu ne cunoaștem, v-am lăsat o lume în care să vă puteți defini și în care să vă puteți alege pe voi înșivă. M-aș bucura ca atunci când votați să vă gândiți la lumea pe care nu ați trăit-o, atunci când munciți, să vă bucurați că o faceți uman și din libertate, atunci când vedeți ura oamenilor împotriva oamenilor, să nu cunoașteți vreodată durerea de la Canal, din gulag și din lagăr, dar de care trebuie să vă amintiți ca să aveți o miză în păstrarea democrației. Libertatea se întreține cel mai greu, mai ales când o primești de-a gata. Să votați lumi posibile, nu fantezii; să vă pese de viața reală, nu de utopii; să fiți rezonabili, antidotul cel mai bun pentru extremismul politic de toate felurile; să nu uitați că în democrație depindem unii de alții, chiar dacă nu ne cunoaștem biografiile, viețile și traumele, știm doar că trăim împreună pe un pământ care înseamnă ceva mai mult decât locul în care s-a întâmplat să ne naștem toți. Înseamnă un contract social care ne obligă la coerență și la libertate”, a spus fostul președinte.
„Am nădejdea că nu veți lăsa democrația să fie falsificată; că 1989 va fi, pentru voi toți, ceva mai mult decât un eveniment hulit al manualelor de istorie, dar care totuși a făcut posibil dispariția dictaturii lui Ceaușescu și sfârșitul comunismului în România; că nu veți socoti cine a distrus viața mai mult, extrema dreaptă sau extrema stângă, ci cine a încercat să salveze mai multe vieți, social-democrația sau liberalismul; că nu veți fi de dreapta sau de stânga pentru că e la modă, ci pentru că aveți habar ce înseamnă ele și le alegeți cu deplină conștiință și credință”, a continuat Iliescu.
Ce fel de Românie spune Iliescu că vrea „să lase în urmă”
Ion Iliescu speră că politica României va fi întemeiată „mai puțin pe judecăți de gust și mai mult pe judecăți de rațiune, că judecățile de credință se vor face în numele lui Dumnezeu, în biserici, cu deplină toleranță a oamenilor față de oameni, iar acțiunile politice se vor face în sfera publică, în numele demnității umane, cu deplină luciditate”.
„M-aș bucura să știu că las în urmă o Românie în care instinctul amatorilor de a confisca roluri la care nu se pricep nu există, în care fiecare face ce știe și ce poate, o Românie în care libertatea nu înseamnă fac ce vreau, ci ce trebuie, cu o conștiință liberă. Sper că politica României va fi întemeiată mai puțin pe judecăți de gust și mai mult pe judecăți de rațiune, că judecățile de credință se vor face în numele lui Dumnezeu, în biserici, cu deplină toleranță a oamenilor față de oameni, iar acțiunile politice se vor face în sfera publică, în numele demnității umane, cu deplină luciditate”, a menționat, în interviu, fostul șef de stat.
„Vă doresc o lume fără resentiment, maturitatea să nu vă urâți pentru votul și opțiunile voastre, bucuria de a fi împreună cu cât mai puține sacrificii, mulțumirea că nu suntem doar o țară de la Est, ci o societate euroatlantică, așa cum merităm și meritați. Sper și cred că toate acestea sunt posibile, pentru că știu președintele cărei țări am fost, pe care am slujit-o cu demnitate’”, a conchis Ion Iliescu.
Evoluția clinică a lui Ion Iliescu „este spre ușoară ameliorare”, au anunțat joi reprezentanții Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Informațiile au venit la 24 de ore după ce Spitalul SRI a anunțat că starea fostului președinte se agravase și că Iliescu a fost supus unei proceduri chirurgicale.
Pacientul „este stabil cardiac și s-au echilibrat parametrii respiratori. Are în continuare nevoie de oxigen administrat cu ajutorul dispozitivelor medicale”, au spus joi oficialii.
Ion Iliescu rămâne internat în secția de terapie intensivă, unde beneficiază de îngrijiri medicale avansate sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare, a mai precizat buletinul medical publicat de spital.
Miercuri, oficialii spitalului anunțaseră că starea de sănătate a fostului președinte s-a agravat.
„Ca urmare a progresiei bolii de bază, starea generală a pacientului s-a agravat, cu dificultăți respiratorii importante”, au spus reprezentanții spitalului.
Din cauza acestei agravări, „echipa medicală multidisciplinară a stabilit în această dimineață oportunitatea efectuării unei proceduri chirurgicale de asigurare a permeabilității căilor respiratorii superioare”.
Luni, medicii au anunțat că Iliescu, în vârstă de 95 de ani, suferă de cancer la plămâni.
Fostul șef de stat este internat din 9 iunie la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
INTERVIURILE HotNews.ro