RBL: Rectificarea bugetară împinge România și mai adânc în fundătura subdezvoltării

​​Antreprenorii și managerii din Romanian Business Leaders (RBL) cer Guvernului să prioritizeze de urgență investițiile în infrastructura de transport, educație, sănătate și digitalizarea

administrației publice, să elimine pensiile speciale, să crească vârsta de pensionare pentru meseriile ocupaționale și să întărească sistemul de pensii contributive (pilon II și III),

complementar sistemului public și să ia măsuri urgente de stopare a emigrației, se arată într-un comunicat de presă al organizației.

Romanian Business Leaders consideră că rectificarea bugetară din luna septembrie 2018 bagă economia și societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creștere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutați. În paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potențial este compromis de restrângerea la minime istorice a investițiilor.

„RBL solicită Guvernului să cheltuiască cu cap banii pe care îi colectează de la români și de la companiile care produc valoare în România. Antreprenorii, managerii și angajații noștri vor ca banii pe care îi plătesc la stat, prin impozite și taxe, să fie folosiți cu discernământ, transparent și într-un mod responsabil de Guvern, primării și consilii județene și, astfel, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunităților locale și a României”, se arată în document.

RBL face un apel către Guvern, entitățile politice raționale și partenerii din societate, sub forma unui semnal de alarmă asupra unei facturi iminente pentru România:

• rectificarea bugetară scade cu 41,5 milioane de euro alocările pentru infrastructura de transport – element esențial în dezvoltare. Mediul de afaceri suportă cu stoicism profundele dezavantaje ale lipsei de infrastructură, dar acest lucru nu poate dura la infinit, fără să compromită pe termen lung competitivitatea. Marile investiții ocolesc România din cauza infrastructurii, iar situația poate ajunge într-un punct ireversibil: statele vecine, cu un potențial inferior față de cel al României, se vor desprinde decisiv în competiția regională.

• alocările bugetare supradimensionate către consum (prin creșterea pensiilor, creșterea fără fundament economic a salariilor din domeniul public, pensii speciale sau venituri speciale nejustificate nici economic și nici etic) se fac într-un moment economic absolut inadecvat și chiar toxic din toate punctele de vedere: consumul tocmai își epuizează potențialul de creștere economică, s-a intrat deja în spirala dezechilibrelor comerciale adânci, deficitul comercial și deficitul de cont curent consumă deja din rezervele financiare strategice ale României.

• stimularea profundei inechități în veniturile din societate distorsionează raporturile de muncă între diferitele sectoare ale societății, cu efecte pe termen lung atât în mentalitatea generală, cât și în relațiile dintre salariați și angajatori și chiar relațiile din interiorul aceluiași domeniu de activitate. Este profund nesănătos și toxic ca, în mediul privat veniturile să crească exclusiv în baza creșterii productivității, în timp ce în domeniul public (non-business) acestea să crească arbitrar, prin simplă decizie politică. RBL atrage atenția că ne apropiem de momentul în care mediul privat nu va mai putea susține la infinit deciziile discreționare de creștere a veniturilor în zona publică sau în zona de protecție socială. Statisticile oficiale arată că diferența între salariile de la stat și cele din mediul privat s-a triplat în ultimii 3 ani, un angajat la stat câștigând cu 60% mai mult decât un angajat la privat.

• sistemul de educație, în loc să se alinieze la economia viitorului iminent, face importanți pași înapoi. Mediul de afaceri a ajuns deja în situația în care capitalul uman e mai greu de obținut decât capitalurile financiare.

• rectificarea bugetară amână digitalizarea și modernizarea administrației. RBL consideră că amânarea nu are drept cauză lipsa resurselor financiare: miza pare să fie conservarea lipsei de transparență – adică mediul propice pentru corupție, aservirea contribuabilului și subordonarea acestuia față de autoritatea administrativ-politică.

• reașezările bugetare din ultimii 2 ani – inclusiv rectificarea actuală – ignoră capacitatea reală a României de a repatria o parte din forța de muncă emigrată – capital uman care ar aduce o valoare adăugată socială incontestabilă: ca mentalitate, financiară, ca potențial de a produce și de a se integra în paradigma economică generală.

„RBL atrage atenția decidenților că tendința globală este de revenire a creșterii PIB către potențialul real. Bugetele sunt croite acum potrivit unor prognoze excesiv de optimiste, iar în fața ponderării creșterii economice, primele sacrificate vor fi investițiile, ceea ce conservă gradul de subdezvoltare actual. Astăzi, investițiile se află la un nivel mai mic chiar și decât în ani de criză – pe execuția bugetară se observă cum nivelul acestora, ca pondere din PIB, nu atinge nici măcar 1% în primele șapte luni ale anului. O performanță mai proastă recent s-a înregistrat doar anul trecut și în 2015, sub aceeași viziune asupra guvernării”, se mai spune în document.