Reacția Colegiului Medicilor la decesele copiilor de la Spitatul „Sf. Maria” din Iași. „Căutăm vinovați, dar rareori vedem planuri concrete de redresare”
Colegiul Medicilor din România susține că, dincolo de căutarea vinovaților pentru moartea a șase copii internați la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași, este nevoie de reforme structurale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale din spitalele românești. Colegiul schițează, într-un comunicat de presă, direcțiile în care reformele ar trebui realizate.
„În cazul tragic al copiilor internați la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași, transmitem condoleanțe familiilor îndoliate. Este esențial să se clarifice, în acest caz, ce s-a întâmplat, dar, în același timp, astfel de incidente, care apar cu o anumită frecvență, reflectă un minus major în sistem, pe care trebuie să-l recunoaștem. Trebuie să se analizeze responsabilitățile și să se identifice clar măsurile prin care astfel de tragedii să nu se mai repete”, se spune în comunicatul Colegiului Medicilor din România (CMR).
„Cosmetizările nu rezolvă problema”
Colegiul susține că procedurile prevăzute „pe hârtie” trebuie să fie însoțite de controale eficiente privind respectarea normelor de prevenție a infecțiilor nosociomiale, la care să se adauge investiții majore în intrastructură.
„Toate aceste lucruri nu se pot îndeplini fără investiții reale în infrastructură. Cosmetizările sau lucrările superficiale nu rezolvă problema. Vedem cu toții că încă ne confruntăm cu situații critice. Adesea, în astfel de situații, căutăm vinovați, este firesc să știm cine a greșit, dar rareori vedem planuri concrete de redresare sau de conformare reală”, susține CMR.
Astfel, Colegiul susține că o combatere eficientă a infecțiilor asociate asistenței medicale trebuie abordată pe mai multe paliere:
• construcția de infrastructură medicală conformă, cu circuite funcționale, care ajută la combaterea infecțiilor nosocomiale;
• refacerea corespunzătoare a infrastructurii existente, acolo unde este posibil, fără soluții superficiale, poate o regândire a circuitelor în spitalele unde se identifică probleme;
• dotarea cu echipamente, care să permită un diagnostic rapid al infecțiilor;
• respectarea strictă a procedurilor medicale în vederea limitării infecțiilor asociate asistenței medicale;
• controlul eficient al utilizării antibioticelor, în special în spitale;
• asigurarea în toate spitalele a unui număr optim de medici epidemiologi, cu rol în supravegherea și prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale;
• formarea profesională continuă a personalului medical, dar și a celui auxiliar, pe tema prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale și a normelor de igienă;
• obligativitatea respectării procedurilor care limitează transmiterea infecțiilor: de la igiena mâinilor, utilizarea echipamentului de protecție, la măsurile de asepsie care însoțesc fiecare manevră;
• respectarea și verificarea calității dezinfectanților și a materialelor sanitare utilizate;
• asigurarea numărului adecvat de personal medical angajat în secțiile cu risc, pentru a limita pe de o parte contactul unui asistent sau medic cu mai mulți pacienți, dar pe de altă parte și să ofere timp personalului medical pentru proceduri laborioase, necesare înainte și după atingerea pacienților infectați sau colonizați;
• controlul frecvent al procedurilor de curățenie și dezinfecție aplicate, mai ales în secțiile cu risc;
• respectarea procedurilor de diagnostic precoce și raportare a infecțiilor asociate asistenței medicale;
• timpi prevăzuți în activitatea personalului medical pentru însușirea și verificarea însușirii cunoștințelor ce țin de prevenirea infecțiilor asociate îngrijirii medicale.
„Toate acestea se pot face cu efort susținut, cu finanțare corespunzătoare, dar, poate cel mai important, cu o direcție strategică ce trebuie respectată, cu termene clare de punere în aplicare. Infecțiile asociate asistenței medicale provoacă tragedii. Oamenii suferă, încrederea în sistemul medical scade. Considerăm că este necesar ca rolul medicului epidemiolog să fie luat cu adevărat în seamă – bineînțeles, medicul să fie implicat, profesionist, corect și prompt în raportare – și să se țină cont de măsurile pe care acesta le impune la nivelul unității medicale”, a declarat Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.
Nouă cazuri de infecție, șase decese
Șase copii cu vârsta de până la un an, care sufereau și de alte boli asociate, au murit la Spitalul „Sânta Maria” din Iași, după ce s-au infectat cu bacteria Serratia marcescens, o infecție nosocomială, dezvăluie Ziarul de Iași. Secția de Terapie Intensivă, unde copiii erau internați, a fost închisă, după ce și alți pacienți au fost diagnosticați cu aceeași bacterie.
Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a declarat, pentru HotNews, că Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, unde șase copii internați au murit după ce au luat o bacterie din spital, a raportat „prea târziu” situația epidemiologică din secția ATI. El a precizat, însă, că în acest moment „nu putem realiza o legătură directă între infecțiile asociate și decese”.
Copiii decedați sufereau de boli grave asociate: meningită fulminantă, sindrom convulsiv, sindrom Edwards, tetrapareză sau epilepsie, scrie publicația locală 7iasi.
Primul caz de infectare cu bacteria Serratia marcescens a apărut pe 7 septembrie, fiind urmat de alte două. Pe 16 septembrie au apărut alte 6 cazuri, însă secția ATI a rămas funcțională, iar internările au continuat. Miercuri, pe 24 septembrie, secția a fost închisă pentru internări.
În total, 9 copii au fost infectați cu bacteria Serratia marcescens, reiese dintr-o informare transmisă de spital. Evoluția celor 3 copii care sunt în viață este favorabilă, potrivit unui comunicat al spitalului.
INTERVIURILE HotNews.ro