Reacția Consiliul Concurenței asupra raportului privind ROBOR: Conţine inexactităţi, informațiile sunt scoase din context, concluziile au fost stabilite de senatorul Zamfir chiar înainte de a demara ancheta

Concluziile raportului Comisiei Parlamentare, care ar arăta manipularea ROBOR, au fost stabilite de senatorul Daniel Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, încă din decembrie acesta solicitând demiterea preşedintelui instituției, consideră Consiliul Concurenței. Autoritatea de Concurență a reacționat dur asupra acuzațiilor lansate de senatorul Daniel Zamfir. Acesta a cerut demiterea președintelui Consiliului Concurenței, după ce a prezentat un raport care ar arăta că ROBOR a fost manipulat.

„Cu regret constatăm că Raportul conţine numeroase inexactităţi, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat„, răspunde Consiliul Concurenței, respingând concluziile raportului.

Potrivit autorității, investigația Consiliului Concurenţei privind ROBOR a respectat toate procedurile legale. Concluzia investigației a fost că nu a existat un cartel între bănci în vederea creșterii ROBOR în octombrie 2008, iar aceasta a fost aprobată în unanimitate de Plenul Autorităţii de Concurenţă.

De asemenea, Autoritatea de Concurenţă s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurențiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenței şi nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România şi, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurenţiale din Marea Britanie, mai precizează autoritatea.

Aceasta mai spune că a respectat toate autorităţile statului şi a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri şi transmiţând toate documentele care au legătură cu ancheta.

„Datele din aceste documente, însă, nu au nicio legătură cu situaţia din prezent de pe piaţa bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenţei, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcţie de ROBOR, iar cotaţia indicelui era sub nivelul tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligaţia ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR”, mai precizează Consiliul Concurenței.

Potrivit acesteia, „în acest fel, au fost generate discuţii lipsite de fundament şi consistenţă, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluţii reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români”.

În general, cazurile instrumentate de Consiliul Concurenţei au o dimensiune tehnică specifică, cu atât mai mult cele din domeniul bancar, astfel că orice analiză necesită experiză la un nivel foarte ridicat şi o perioadă de timp suficient de mare pentru a cerceta şi avea o idee clară și exactă domeniului, mai precizează Consiliul.

Acesta consideră că este foarte important ca documentarea să fie corectă pentru a înţelege procedurile naţionale/europene în domeniul concurenţei şi pentru a nu specula în găsirea unor corelaţii (artificiale) acolo unde ele nu există. De exemplu, în situația în care raportul de investigație nu constată vinovăția companiilor investigate, legea nu prevede audierea acestora pentru că nu au motiv să își exercite dreptul la apărare.

Potrivit Consiliului, propunerile Comisiei Parlamentare sunt surprinzătoare având în vedere faptul că Parlamentul României a fost de acord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană, în vigoare, care prevede că autoritatea de concurenţă trebuie să îşi poată desfăşura activitatea independent de sfera politică şi interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu.

Legislaţia în domeniul concurenţei este legislaţie europeană, toate actele administrative emise de Autoritatea de Concurenţă fiind supuse controlului judiciar. În acest context, orice parte interesată, nemulţumită de decizii, se poate adresa Curţii de Apel Bucureşti şi, ulterior, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu se poate crea un paralelism faţă de instanţe și nimeni nu se poate substitui acestora, mai arată Consiliul.

Acesta precizează că a solicitat Comisiei Parlamentare să păstreze confidențialitatea datelor pentru a nu compromite procesele instituţiei, cu impact direct asupra încasărilor la bugetul statului având în vedere că valoarea totală a amenzilor aflate pe rolul instanţelor depăşeşte 200 milioane euro.

Deciziile privind constatarea şi sancţionarea faptelor anticoncurenţiale sunt confirmate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în proportie de 95%, ceea ce demonstrează că instituţia instrumentează cazuri solide, bine fundamentate, susține Consiliul Concurenței.

Autoritatea precizează că a aplicat amenzi de aproximativ 700 milioane euro, de la înfiinţare şi până în prezent, din care 93,5 milioane euro anul trecut. În acelaşi timp, acțiunile Consiliului Concurenţei au generat beneficii pentru consumatori de peste 1 miliard de euro prin scăderea preţurilor.

Mai citește pe această temă și:

• Daniel Zamfir: ROBOR a fost manipulat. Propunem demiterea președintelui Consiliului Concurenței/I-am solicitat Guvernatorului BNR să-l sancționeze pe Nicolae Cinteză, șeful Direcției de Supraveghere
• Cum refuză comisarul pentru concurență cererea europarlamentarilor PSD de a începe o investigație pe ROBOR: Documentele pe care le-ați prezentat sunt vechi și nu prezintă dovezi suficient de clare