Reacția României după înfrângerea în alegeri a partidului cancelarului Austriei, care a blocat aderarea la Schengen

Concluzia cu privire la „impactul sau absenţa impactului folosirii temei Schengen” în Austria „poate fi trasă ușor”, după înfrângerea istorică suferită la alegerile de duminică de către Partidul Popular Austriac (ÖVP) al cancelarului Karl Nehammer, cel care în 8 decembrie a blocat aderarea României la Schengen, spune ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.

• „Vedem rezultatele alegerilor din Austria. Sigur, ca ministru de Externe, nu pot să comentez asupra rezultatelor unor alegeri interne dintr-un alt stat, dar aceste rezultate sunt foarte clare.
• Cred că se poate trage uşor concluzia cu privire la impactul sau absenţa impactului folosirii temei Schengen în Austria, în această campanie sau în acest context electoral”, a declarat, luni, Bogdan Aurescu.

Ministrul de Externe a spus că „cel mai important” este ca autoritățile să continue „dialogul constructiv” și toate demersurile începute cu Austria, el amintind despre discuția lui Klaus Iohannis cu președintele Austriei și despre retrimiterea ambasadorului României la Viena, Emil Hurezeanu, „un gest de deschidere care a fost apreciat de partea austriacă”.

Poate schimba rezultatul alegerilor din Austria poziția guvernului austriac privind aderarea României?

Întrebat dacă rezultatul alegerilor din Austria poate schimba într-o oarecare măsură poziţia guvernului de la Viena în privinţa aderării României la Schengen, Aurescu a răspuns, potrivit News.ro, că „este o evaluare pe care autorităţile de la Viena trebuie să o facă în primul rând după aceste alegeri”:

• „Repet, nu vreau să comentez foarte mult aceste rezultate, pentru că nu este potrivit din această poziţie de ministru de Externe să fac acest lucru. Dar, după cum ştiţi, noi am făcut toate gesturile de deschidere spre dialog constructiv.
• De asemenea, am arătat foarte clar că poziţia României este una de susţinere pentru măsuri care să întărească managementul frontierelor externe ale Uniunii Europene, măsuri care să combată migraţia ilegală, să facă frontierele externe ale Uniunii Europene mai sigure chiar dacă România nu acceptă conexiunea artificială între acest subiect, mai ales în ceea ce priveşte imigraţia ilegală din Austria şi lărgirea spaţiului Schengen cu România şi, respectiv, Bulgaria”.

Aurescu a susținut din nou că a discutat cu peste două treimi dintre omologii săi din cele 23 de state care votează în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne și că există „mesaje de susţinere şi reconfirmări ale susţinerii din partea a aproximativ 15 miniştri de externe şi de afaceri europene din aceste state”, în timp ce preşedinţia suedeză a Consiliului UE „este extrem de hotărâtă” să susțină România: „Am avut aceste discuţii atât la nivel de preşedinte, cu prim-ministrul suedez, de asemenea, cu ministrul de externe suedez am discutat în repetate rânduri cu acesta. Practic, avem toată susţinerea din partea Suediei, care în perioada următoare va declanşa un proces de consultări”.

La alegerile de duminică din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren, notează Euractiv.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat că rezultatul dezastruos obținut de Partidul Popular Austriac (ÖVP) la alegerile regionale desfăşurate duminică a fost cauzat în principal de ultimii „ani de criză”, potrivit publicației Puls24. ÖVP a ajuns la 39,8%, cel mai slab rezultat din 1945, şi a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare şi probabil şi în guvernul regional.

Reamintim că intrarea României în Schengen a fost blocată de către cancelarul Austriei, care a fost acuzat că a făcut această mutare pentru a-și crește scorul electoral la alegerile interne. Nehammer a respins ideea că vetoul Austriei ar fi putut fi dictat de motivaţii politice interne, cancelarul austriac calificând drept o „presupunere absurdă” existenţa unei legături cu alegerile din landul Austria Inferioară.

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

Săptămâna trecută, cancelarul Austriei a avertizat că Viena îşi menţine veto-ul faţă de extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta „nu funcţionează”: „Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată că sistemul Schengen este nefuncţional, iar, atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere”.