Reacția S&P: „Nu avem o opinie despre politică în sine. Contează efectul evoluțiilor politice”. Cele două scenarii care ar retrograda România
„Întrucât ne aflăm în perioada de dinaintea evaluării pentru România din 2 octombrie, limităm comentariile externe asupra ratingului înainte de publicare”, au transmis joi seara târziu reprezentanții S&P Global Ratings pentru HotNews.
Agenția de rating va publica în 2 octombrie decizia privind România, care poate fi ori de menținere în categoria recomandată investițiilor, ori de retrogradare la junk. Reprezentanții S&P ajung la finalul săptămânii viitoare la București, urmând să se întâlnească cu oficialii Ministerului Finanțelor, cu conducerea BNR și cu reprezentanții altor instituții naționale.
„Ratingurile suverane nu reprezintă punctul de vedere al unui singur analist. Ratingurile noastre sunt atribuite de un comitet de rating, pe baza metodologiei pe care o folosim și care prezintă cinci evaluări: instituțională, economică, externă, fiscală – acoperind atât flexibilitatea și performanța, cât și povara datoriei- și monetară. Fiecare raport de rating publicat prezintă scorurile pentru fiecare dintre acestea, astfel încât toți pot vedea exact cum am ajuns la punctul nostru de vedere”, mai spun oficialii S&P în dialogul cu HotNews.
Întrebați cum evaluează evoluțiile politice din România, oficialii S&P spun: „Nu avem o opinie despre politică în sine. Ceea ce contează este efectul evoluțiilor politice asupra elaborării politicilor și, în special, asupra capacității și disponibilității unui guvern de a aplica măsurile pe care le anunță. Evaluarea noastră instituțională analizează previzibilitatea și eficacitatea elaborării politicilor, transparența instituțiilor și rezultatele obținute în materie de implementare”.
Rep: Dincolo de deficitul fiscal general, care indicatori sunt cei mai importanți pentru evaluarea dumneavoastră a României de astăzi: datoria publică, costurile de finanțare, deficitul contului curent, creșterea economică sau altceva?
S&P: Nu există un singur indicator care să determine ratingul suveran. Evaluarea noastră este construită pe baza celor cinci domenii menționate mai sus și a raportului de rating publicat. Pentru fiecare stat suveran sunt prezentate scorurile componentelor, alături de un tabel cu indicatori selectați, inclusiv creșterea PIB-ului și PIB-ul pe cap de locuitor, deficitele publice și datoria netă, dobânzile plătite ca procent din veniturile publice, soldul contului curent, datoria brută nevoile de finanțare externă și datoria externă netă redusă. În evaluarea noastră de rating, încercăm să privim dincolo de volatilitatea pieței pe termen scurt, concentrându-ne pe tendințele pe termen mediu și pe răspunsurile politice.
Rep: Înainte de a lua o decizie, cu cine discutați de obicei? Cât din evaluarea dumneavoastră provine din discuțiile cu oficiali guvernamentali și cât de la investitori și participanți la piață?
S&P: Analizăm o gamă largă de surse. Acestea includ date statistice naționale și internaționale publicate, propriile noastre studii economice previziuni și întâlniri cu o gamă largă de părți interesate. Analiștii noștri suverani călătoresc în mod regulat în țările pe care le acoperă și se întâlnesc cu oficiali guvernamentali, bănci centrale, birouri de gestionare a datoriilor, bănci, investitori și alți participanți la piață. Nicio sursă unică este determinantă: ratingul reprezintă opinia noastră independentă, formulată de comitet pe baza metodologiei noastre publicate.
Rep: Cât de importante sunt fondurile UE în povestea de credit a României? Poate absorbția întârziată să afecteze semnificativ perspectiva ratingului chiar dacă obiectivele fiscale sunt îndeplinite?
S&P: Fondurile UE reprezintă un factor semnificativ în profilul de credit al majorității țărilor din Europa Centrală și de Est. Acesta este unul dintre factorii pe care îi monitorizăm în întreaga regiune și este discutat în cercetările noastre publicate, inclusiv în raportul nostru CEE Suveran Ratings la jumătatea anului 2026.
„Am putea reduce ratingurile României dacă blocajul politic s-ar prelungi sau ar conduce la incapacitatea guvernului de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027, scria agenția de rating la mijlocul lunii mai. Considerăm că, dacă guvernul României nu va reuși să atragă fluxurile de fonduri europene estimate pentru perioada 2026–2027, perspectivele de creștere economică vor fi limitate, consolidarea fiscală va deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți se vor amplifica”, menționează agenția.
Reamintim că Fitch luase inițial decizia de retrogradare a ratingului României, dar în urma apelurilor de la București și-au revizuit decizia. „Vestea bună este că nu am fost retrogradați, deși ne-a trecut glonțul pe la ureche. Am avut o decizie inițială a Fitch de retrogradare, la care România a făcut apel contestând această decizie și aducând argumente suplimentare. E important că autoritățile române au reușit să convingă Fitch că nu trebuie să retrogradeze România și ratingul a fost menținut”, a declarat Ionuț Dumitru.