Avertisment lansat de un consilier al premierului, în așteptarea unei alte decizii importante pentru România. El confirmă că, inițial, Fitch a retrogradat țara noastră

„Ne-a trecut glonțul pe la ureche”, spune Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi24, cu referire la decizia Fitch de a menține ratingul deasupra liniei de țară recomandată investițiilor. Următorul test pentru România vine pe 7 august când altă agenție, Moody’s, va anunța ratingul României.

Ratingul României a rămas la „BBB-”, cu perspectivă negativă, ultima treaptă deasupra calificativului „junk” pentru statele cu risc mare, „confirmând riscul de neplată pe termen lung”, potrivit evaluării Fitch anunțată în noaptea de vineri spre sâmbătă.

În anunțul Fitch apare și o frază care sugerează că decizia agenției de rating a fost inițial una nefavorabilă, dar a schimbat-o la solicitarea Bucureștiului. Acest lucru a fost confirmat de Ionuț Dumitru.

„Vestea bună este că nu am fost retrogradați, deși pare că ne-a trecut glonțul pe la ureche. Am avut o decizie inițială a Fitch de retrogradare, la care România a făcut apel contestând această decizie și aducând argumente suplimentare.E important că autoritățile române au reușit să convingă Fitch că nu trebuie să retrogradeze România și ratingul a fost menținut”, a declarat Ionuț Dumitru.

Deși România a trecut momentan testul, Dumitru avertizează că riscurile nu au dispărut.

„Dar, cred că trebuie să tragem o concluzie din asta, că există acest risc de retrogradare și el este mare. Adică avem o agenda de reforme de implementat de la care nu trebuie să ne abatem, pentru că orice abatere sau orice semn că nu am ține direcția este clar penalizat cu implicații foarte mari pentru noi”, a afirmat Ionuț Dumitru.

Punctele slabe și punctele forte ale României

Deficitul bugetar încă mare și creșterea datoriei publice sunt principalii factori care afectează România în analizele agențiilor.

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice pe fondul deficitelor fiscale mari – deşi în scădere – şi al creşterii ponderii datoriei guvernamentale în PIB.

„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice pe fondul deficitelor fiscale mari – deşi în scădere – şi al creşterii ponderii datoriei guvernamentale în PIB”, a afirmat Dumitru.

În schimb, „apartenenţa la UE şi de fluxurile de capital aferente, care favorizează convergenţa veniturilor şi accesul la finanţare externă” ajută România.

Sfatul pentru viitorul guvern

Consolidarea fiscală va fi testul cheie pentru viitoarele guverne, subliniază Ionuț Dumitru.

„Indiferent de cine va conduce guvernul în perioada următoare, el va trebui să nu se abată deloc de la această traiectorie de consolidare fiscală și de la reformă în general. Adică orice semn de slăbiciune, din acest punct de vedere, va fi aspru penalizat. Și cred că trebuie să fie clar pentru toți, pentru clasa politică în general, că nu există alternativă la reducerea deficitului”, mai afirmă consilierul.

Un avertisment similar din BNR

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, avertiza la rândul său sâmbătă că decizia Fitch nu trebuie să ne bucure încă și trebuie luate măsuri ca România să nu ajungă „în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch”.

El a subliniat că Fitch e una din agențiile de rating care a fost mai favorabilă României, față de Moody’s și Standard & Poor’s. Moody’s, agenție de rating americană fondată în 1909, va anunța vineri, 7 august, ratingul de țară al României.

„Nu numai că nu a trecut (pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor”, spunea el.

De ce e important ratingul

Ratingul „BBB-” este acordat de către cele trei mari agenții de evaluare financiară pentru a arăta cât de sigur este să împrumuți bani unui stat, fiind ultimul calificativ din categoria recomandată investițiilor.

O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar fi putut îngreuna accesul statului la finanțare și ar fi crescut costurile de împrumut.