Un proiect de lege aflat la Camera Deputaților introduce amenzi de până la 10.000 lei pentru refuzul unui oficial de a săruta drapelul naţional al României şi de 20.000 de lei pentru posturile de radio și TV care nu acordă spaţiu de emisie de 30 de minute în „Ziua Drapelului Național”. Sunt impuse amenzi și dacă autorităţile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piaţa Tricolorului”. 

Proiectul a fost iniţiat de AUR, dar semnat şi de parlamentari PSD, PNL, minorităţi şi neafiliaţi, și prevede proclamarea zilei de 26 iunie drept „Ziua Drapelului Naţional al României”. 

Proiectul a trecut de Senat în 2023 și a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de săptămâna aceasta, fără să aibă raport întocmit de comisiile de specialitate, scrie News.ro. 

Traseul legislativ

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 26 iunie 2023, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, adică fără dezbateri în plen, şi a fost transmis la Camera Deputaţilor. 

În Camera Deputaţilor, a primit aviz favorabil în comisia juridică, în 2025 şi un aviz negativ în comisia de învăţământ, tot în 2025. 

Comisiile raportoare, de administraţie şi de apărare, nu au dat raport pe proiectul de lege. 

Proiectul de lege a apărut înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului), pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din 8 şi 9 septembrie 2026.

Ce prevede proiectul de lege:

„Ziua Drapelului Naţional al României este o sărbătoare a întregii Societăţi Româneşti şi va fi organizată de toate autorităţile publice şi instituţiile statului român. Cu această ocazie se vor prezenta cu dedicaţie programe şi manifestări cultural educative consacrate evocării istoriei patriei din perspectiva continuităţii identităţii şi demnităţii naţiunii române”, spun iniţiatorii proiectului. 

Ceremonii de ridicare a drapelului pe catarg în școli

Sunt stabilite o serie de obligații pentru instituțiile publice, școli, unitățile militare, misiuni diplomatice și instituții media: 

• „Instituţiile media audio-vizuale, publice şi private, vor aloca în grila de programe un spaţiu de timp de cel puţin 30 de minute, pe parcursul întregii zile;
• În toate unităţile militare aparţinând Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională se vor desfăşura ceremonii militare specifice conform regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare şi regulamentului propriu de ordine interioară;
• În toate şcolile aparţinând învăţământului preuniversitar Ziua Drapelului Naţional al României va fi marcată, la începerea cursurilor, printr-o ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, în locul stabilit, cu excepţia zilelor când data de 26 iunie este o zi nelucrătoare. Ceremonia se va desfăşura sub autoritatea nemijlocită a directorilor de şcoli, în prezenţa corpului didactic;
• De asemenea, în toate ambasadele şi consulatele României, Ziua Drapelului Naţional al României va fi marcată printr-o conferinţă de semnificaţie cu participarea reprezentanţilor comunităţilor de români;
• La începerea conferinţei, în prezenţa ambasadorului sau, după caz, a consulului şi cu participarea personalului ambasadei sau, după caz a consulatului, se va înălţa pe catarg Drapelul Naţional al României, în acordurile Imnului Naţional. Locul de amplasare a catargului, funcţie de condiţiile concrete, va fi stabilit de fiecare ambasador sau consul, după caz, şi aprobat de organul de resort al Ministerului de Externe;
• Ceremoniile consacrate Zilei Drapelului Naţional al României se vor desfăşura în ziua de 26 iunie, pe tot cuprinsul teritoriului naţional precum şi în ambasadele şi consulatele României, începând cu ora 11.00”.

„Piața Tricolorului” în orașe

Proiectul mai prevede obligația Guvernului și a autorităţilor locale din București și din municipiile reşedinţă de judeţ de a arbora drapelul în 26 iunie.

• „Ceremonia publică se va desfăşura în „Piaţa Tricolorului”. Pentru Bucureşti şi judeţul Ilfov „Piaţa Tricolorului” este comună.
• Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ, la propunerea primarilor, în acord cu comandanţii de garnizoană, vor emite hotărârea prin care se stabileşte locul public denumit „Piaţa Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea prezentei legi.
• Piaţa Tricolorului trebuie să fie localizată pe cât posibil în apropierea sediilor autorităţilor administraţiei publice locale.
• Denumirea pieţei va fi marcată printr-o plăcuţă montată la un loc vizibil, conform reglementărilor în vigoare”. 

Drapelul se sfințește într-o biserică

Proiectul mai prevede că Drapelul Naţional al României care urmează să fie ridicat pe catarg se depune în seara zilei de 25 iunie într-o biserică din incinta unei unităţi militare sau într-o biserică „cu tradiţii şi semnificaţii istorice pentru comunitatea locală”, situată în vecinătatea „Pieţei Tricolorului”.

• „În dimineaţa zilei de 26 iunie se săvârşeşte slujba oficială de sfinţire. Drapelul Naţional al României rămâne pe timpul nopţii în biserica în care a fost depus.
• Drapelul Naţional al României se înalţă în ziua de 26 iunie şi rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, printr-o ceremonie organizată în prezenţa comandantului gărzii de onoare pe semnalul „STINGEREA” este coborât, desprins de la catarg, împăturit şi preluat de garda drapelului.
• La ceremonie participă obligatoriu Prefectul şi Comandantul garnizoanei, sau înlocuitorii legali ai acestora.
• Ceremonia militară de înălţarea a Drapelului Naţional al României se face în prezenţa obligatorie a conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, sau a înlocuitorilor legal desemnaţi.

Sunt prevăzute în proiect și toate detaliile ceremoniei – „succesiunea protocolară”. 

• „În timpul ceremoniei, preotul militar sau ierarhul bisericesc se aşează în faţa Drapelului şi rosteşte următoarea Binecuvântare: „Dumnezeu! nostru. Doamne Preaputernice, Ce! ce binecuvântezi şi sfinţeşti toate, binecuvântează Drapeiuiui Naţionai ai României! Că sfânt Eşti totdeauna acum şi pururea şi în vecii veciior. Amin!”.
• Cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Naţional al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ţinută în dreptul pieptului. Concomitent cu poziţionarea preotului militar/ierarhului bisericesc”.

Amenzi pentru autoritățile și instituțiile care nu se conformează

Astfel, „constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă”:

• de la 10.000 la 30.000 lei pentru autoritățile locale care nu stabilesc locul public denumit „Piaţa Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii;
• de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru „menţinerea în stare deteriorată a Drapelului Naţional al României arborat în Piaţa Tricolorului”;
• de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru oficialii prezenți la ceremonii care refuză să sărute Drapelul Naţional al României;
• de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru posturile de radio și TV, publice şi private, care nu alocă în grila de programe cel puţin 30 de minute, pe parcursul întregii zile.

Deputat UDMR: „Naziştii cereau ca oamenii să-şi dovedească public supunerea faţă de putere prin salutul obligatoriu cu braţul ridicat”

O reacție dură față de acest proiect a venit din UDMR. Liderul deputaţilor Uniunii, Csoma Botond, face o analogie cu perioada comunistă, când „partidul de stat ne spunea cum să sărbătorim, ce să privim şi când să aplaudăm”. 

„Sărutarea drapelului la comandă, sub ameninţarea unei amenzi?Asta este ceea ce iniţiativa AUR doreşte să se prevadă în lege. 

Funcţionarii, directorii de şcoli şi elevii desemnaţi ar fi obligaţi să sărute tricolorul românesc, iar posturilor de radio şi televiziune li s-ar impune ce să difuzeze de Ziua Drapelului Naţional. Proiectul ar stabili chiar şi ordinea slujbelor religioase în bisericile noastre. Acest lucru încalcă autonomia bisericilor şi libertatea religioasă”, a scris Csoma Botond pe Facebook.

„Naziştii cereau ca oamenii să-şi dovedească public supunerea faţă de putere prin salutul obligatoriu cu braţul ridicat şi jurământul de loialitate. În perioada comunistă, partidul de stat ne spunea cum să sărbătorim, ce să privim şi când să aplaudăm. Acum s-ar dori readucerea aceleiaşi mentalităţi”, mai spune deputatul UDMR. 

Potrivit lui Csoma Botond, UDMR nu va vota un astfel de proiect de lege:

„Comunitatea maghiară din România se simte acasă. Nu acceptăm ca noi sau oricine altcineva să fie obligat să-şi dovedească dragostea faţă de ţară printr-un sărut dat la comandă. UDMR nu va vota în favoarea acestui proiect de lege şi solicită tuturor partidelor parlamentare să nu susţină adoptarea acestuia”.