„Reevaluare strategică”. Mai multe țări UE, printre care și România, au intrat în cursa mondială pentru Africa, afirmă o mare agenție de presă

Țări europene fără legături istorice cu Africa se alătură unei curse mondiale pentru influență pe continent, scrie agenția France Presse. Printre țările enumerate se află și România, care, scrie sursa citată, înearcă să-și consolideze prezența pe continendul african.

Deschiderea reprezentanțelor diplomatice finlandeze în Senegal sau instruirea forțelor de securitate mauritane de către instructori cehi – sunt două exemple oferite de AFP. Potrivit surse citate, dintre țările UE, Estonia, România și Malta încearcă și ele să-și regândească relațiile diplomatice și comerciale cu Africa.

• România a adoptat Strategia Națională pentru Africa în 2023, an în care fostul președinte Klaus Iohannis a făcut și un turneu în mai multe țări din Africa despre care criticii săi au spus că a fost o vacanță exotică și costisitoare. În anul următor, Iohannis le-a spus ambasadorilor străini că a făcut „eforturi sporite pentru revigorarea relațiilor cu Africa“. În spațiul public nu au mai apărut informații relevante despre strategia României privind continentul african.

UE se vrea „partenerul principal” al Africii

„Există o serie de reforme în curs de desfășurare ale politicilor africane de a doua generație care au fost finalizate” sau sunt „în curs de desfășurare”, a explicat Alex Vines, de la Consiliul European pentru Relații Externe, un think tank.

„Acest lucru demonstrează importanța crescândă a Africii în cadrul Uniunii Europene (UE), inclusiv pentru statele membre mai mici”, a adăugat el.

Africa a redevenit un important câmp de luptă diplomatic în ultimii ani. China, Statele Unite și Rusia se luptă pentru resursele sale minerale, potențialul energetic și sprijinul politic.

UE se prezintă ca „partenerul principal” al continentului în numeroase domenii, de la comerț la securitate, un rol pe care va încerca să-l consolideze în cadrul unui summit cu Uniunea Africană (UA) care va avea loc luni și marți în Angola.

Reevaluare strategică în mai multe capitale europene

Însă această relație a cunoscut și eșecuri, alimentate de resentimente față de trecutul sângeros al fostelor puteri coloniale europene.

China și-a asigurat astfel resurse strategice în anumite țări africane, iar Rusia s-a impus ca partener privilegiat în materie de securitate în altele.

După o serie de lovituri de stat militare, Burkina Faso, Niger și Mali au rupt relațiile diplomatice cu Franța, fostă putere colonială și partener istoric, și s-au orientat către Moscova.

Acest lucru a dus la o reevaluare strategică în multe capitale ale UE. Pentru că „trebuia neapărat să revenim în cursă”, a explicat un diplomat european.

„Nu suntem percepuți ca marele opresor din trecut”

Unele țări din UE care nu au avut niciodată un imperiu colonial au încercat să transforme istoria lor – și, uneori, fosta lor dominație rusă – într-un atu pentru a stabili relații cu țările africane de pe poziții egale, nu de dominație, explică AFP.

„Nu suntem percepuți ca marele opresor din trecut care le dictează comportamentul”, a spus un al doilea diplomat sub condiția anonimatului.

Tranziția grea a Estoniei de la fostă republică sovietică la membru al UE s-a dovedit o experiență prețioasă pentru găsirea unui teren comun cu națiunile africane, a afirmat Daniel Schaer, ambasadorul Estoniei în Kenya și Africa de Sud.

„În anii 1990, aveam toți acești consilieri care veneau să ne spună cum să facem lucrurile. Așadar, cred că sfaturile noastre sunt, într-un fel, inovatoare”, a apreciat el.

Exemplele Finlandei, Estoniei sau Ungariei

De asemenea, Kaarina Airas, responsabilă cu politica africană în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Finlanda, afirmă că lupta țării sale pentru independență față de Rusia (proclamată în 1917) a contribuit la un sentiment de simpatie față de țara sa.

„Partenerii noștri africani doresc să dezvolte comerțul și să stabilească relații politice cu noi, nu doar să beneficieze de ajutor pentru dezvoltare”, a afirmat ea.

După o revizuire a politicii sale în 2021, Finlanda a deschis o nouă ambasadă în Senegal, urmată de Suedia și Danemarca, și își propune să-și dubleze schimburile comerciale cu Africa până în 2030.

Estonia și-a folosit expertiza tehnologică pentru a digitaliza serviciile publice și private, de la Namibia la Uganda, în timp ce Ungaria s-a stabilit în Ciad, deschizând un centru de ajutor umanitar și o misiune diplomatică în capitala N’Djamena, și intenționează să lanseze o misiune militară pentru a instrui forțele locale.

Aceste inițiative au permis UE să-și diversifice oferta într-un moment în care țările africane nu duc lipsă de pretendenți.

„Suntem pe drumul cel bun”

Unele proiecte au întâmpinat câteva eșecuri la început, deoarece mai multe țări și-au început noile relații de la zero sau cu resurse limitate.

Estonia având în continuare o singură ambasadă în Africa – în Egipt –, Schaer spune că își petrece jumătate din timp în deplasări.

Dar cifrele comerciale arată progrese încurajatoare realizate de țările mici ale UE.

Deși reprezintă încă o mică parte din totalul european, comerțul cu mărfuri al Estoniei cu Africa aproape s-a dublat din 2019, în timp ce cel al Ungariei a crescut cu 35% în aceeași perioadă, potrivit cifrelor UE.

Cehia, Finlanda și Danemarca au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative, deși mai lente decât cele 25 % înregistrate de UE în ansamblu.

„Suntem pe drumul cel bun”, a conchis finlandeza Kaarina Airas.

Foto: Vadim Nefedov | Dreamstime.com