Refuzuri după cererea de ajutor a lui Trump pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz. Cel mai important aliat al SUA „nu se lasă antrenat în război”

Marea Britanie evită un angajament ferm, în vreme ce alți aliați ai SUA au spus deja un „nu” clar, după apelul Washingtonului, scriu Reuters și Daily Telegraph.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat luni că Marea Britanie nu se va lăsa antrenată într-un război de amploare în Iran, dar va colabora cu aliații la un „plan colectiv viabil” pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, deși a recunoscut că aceasta nu va fi o sarcină ușoară.

Reacția lui Starmer vine după ce Donald Trump a cerut aliaților din NATO să se implice pentru a asigura traficul liber prin strâmtoarea care are o importanță strategică majoră pentru piața energetică.

Aproximativ o cincime din transporturile de petrol și gaz natural lichefiat la nivel mondial trec în mod obișnuit prin strâmtoare.

Închiderea efectivă a strâmtorii de către Teheran a făcut ca prețul petrolului să depășească 100 de dolari pe baril.

Londra evită un angajament clar

Starmer a declarat într-o conferință de presă că redeschiderea strâmtorii este singura modalitate de a stabiliza piețele energetice și că poartă discuții cu aliații din Europa, din Golf și din SUA cu privire la un plan de asigurare a libertății de navigație. El a precizat că nu va fi o misiune condusă de NATO.

„În cele din urmă, trebuie să redeschidem Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura stabilitatea pieței (petroliere). Nu este o sarcină simplă”, a declarat Starmer.

„Așadar, colaborăm cu toți aliații noștri, inclusiv cu partenerii noștri europeni, pentru a elabora un plan colectiv viabil care să poată restabili libertatea de navigație în regiune cât mai repede posibil și să atenueze impactul economic”, a spus el.

Starmer a declarat că, deși Marea Britanie „ia măsurile necesare pentru a ne apăra pe noi înșine și pe aliații noștri, nu ne vom lăsa antrenați într-un război mai amplu”.

Guvernul britanic nu a făcut o promisiune clară cu privire la mobilizarea navelor de război în regiune. Ed Miliband, ministrul Energiei, a declarat că guvernul „analizează intens” măsurile care ar putea fi luate pentru redeschiderea strâmtorii, dar a refuzat să-și asume un angajament ferm.

Miniștrii, scrie The Telegraph, iau în considerare trimiterea unor drone anti-mine, dar nu sunt dispuși, în acest moment, să trimită nave de război.

„Acesta nu este războiul nostru”

Franța, Germania și Coreea de Sud și-au exprimat, de asemenea, reticența față de cererea președintelui Statelor Unite, pe fondul îngrijorării crescânde la nivel internațional că războiul se prelungește pe termen nelimitat.

„Ce se așteaptă (…) Donald Trump să facă câteva fregate europene în Strâmtoarea Ormuz?”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.

„Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a spus oficialul german.

Chestionat pe tema avertismentului lui Trump, cum că NATO se confruntă cu un viitor „foarte sumbru” dacă membrii săi nu vin în ajutorul Washingtonului, Pistorius a spus că nu se așteaptă ca NATO să se destrame din cauza acestor divergențe.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, înainte de solicitarea lui Trump, că mai multe țări europene și asiatice intenționau să organizeze o misiune comună de asigurare a securității în regiune, dar numai după încheierea conflictului.

Atât Japonia, cât și Australia au declarat luni că nu intenționează să trimită nave militare pentru a ajuta la escortarea navelor prin strâmtoare.

Ce spune China

Într-un interviu acordat ziarului „The Financial Times” și publicat ieri, Trump a presat și China să intervină pentru deblocarea strâmtorii.

El a afirmat că „ar dori să știe” dacă China va oferi sprijin și a spus că, dacă nu primește un răspuns în curând, ar putea amâna summitul de la sfârșitul lunii, cu Xi Jinping.

Luni, Beijingul a spus că vizita este încă pe agendă.

„Diplomația la nivel de șefi de stat joacă un rol strategic de ghidare de neînlocuit în relațiile dintre China și SUA”, a declarat reporterilor de la Beijing purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian. „China și Statele Unite mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus oficialul.

În ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz, Lin a spus că China „face din nou apel la toate părțile să înceteze imediat acțiunile militare, să evite o escaladare suplimentară a tensiunilor”.

Importanța strâmtorii Ormuz pentru economie

Strâmtoarea dintre Iran și Oman, care leagă Golful Persic de Golful Oman, reprezintă singura ieșire la mare pentru țările producătoare de petrol și gaze, precum Kuweit, Iran, Irak, Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Luni, prețurile petrolului au atins pentru scurt timp cel mai ridicat nivel din 2022. Oficialii se tem că prețurile ridicate ale petrolului ar putea declanșa o altă criză, așa cum s-a întâmplat după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

Un conflict prelungit ar putea provoca, de asemenea, un șoc pe piața îngrășămintelor, punând în pericol securitatea alimentară globală.

Aproximativ 33% din îngrășămintele mondiale, inclusiv sulful și amoniacul, trec prin strâmtoare, potrivit firmei de analiză Kpler.

Un război prelungit ar putea alimenta temerile privind o criză economică globală similară cu cele care au urmat șocurilor petroliere din Orientul Mijlociu din anii 1970.

Redeschiderea strâmtorii, o misiune dificilă

Analiștii au avertizat – iar Trump a fost și el avertizat de generalii săi – că asigurarea securității navelor care trec prin strâmtoare ar fi o misiune dificilă.

Rutele maritime au o lățime de doar două mile marine, iar navele trebuie să vireze în fața insulelor iraniene și a unei coaste muntoase care oferă acoperire forțelor iraniene, potrivit brokerului maritim SSY Global, citat de Reuters.

Marina convențională a Iranului a fost în mare parte distrusă, dar Garda Revoluționară are încă multe opțiuni, inclusiv ambarcațiuni de atac rapid, mini-submarine, mine și chiar jet ski-uri încărcate cu explozibili, a declarat pentru agenția de presă Tom Sharpe, un comandant pensionat al Marinei Regale Britanice.

Teheranul are capacitatea de a produce aproximativ 10.000 de drone pe lună, potrivit Centrului pentru Reziliența Informațională, un grup de cercetare non-profit.

Escortarea a trei sau patru nave pe zi prin strâmtoare ar fi fezabilă pe termen scurt folosind șapte sau opt distrugătoare care să asigure acoperire aeriană și ar depinde de reducerea riscului reprezentat de mini-submarine, dar menținerea acestei operațiuni pe termen lung, timp de luni de zile, ar necesita mai multe resurse, a spus Sharpe.

Chiar dacă capacitatea Iranului de a lansa rachete balistice, drone și mine plutitoare ar fi distrusă, navele ar fi în continuare expuse amenințării operațiunilor kamikaze, a spus pentru Reuters și Adel Bakawan, directorul Institutului European pentru Studii privind Orientul Mijlociu și Africa de Nord.