Retailerii ar putea organiza sistemul garanție-depozit, în așa fel încât să se recicleze cât mai multe ambalaje. Sunt ei pregătiți?

Reducerea cantității de deșeuri reciclabile prin promovarea lor ca resursă este ceea ce ne cer organismele europene. Țintele fixate sunt ambițioase – peste 55% grad de recuperare a materialelor specifice conținute în special în deșeurile de ambalaje. Ar fi posibil să creștem procentul de reciclare a ambalajelor de plastic, metal și sticlă puse pe piață la 70%, dar și rata de returnare a ambalajelor, reducând, în schimb, poluarea ambientală, la costuri suportabile de către producători și generatori, adoptând o singură măsură. Vorbim aici despre un sistem deja utilizat în alte state europene, care ar veni, însă, la pachet cu costuri de 140-160 de milioane de euro pentru ridicarea infrastructurii. Este el fezabil? Este cineva interesat?

Colectăm de două ori mai puțin volum de deșeuri reciclabile, deși țintele fixate de organismele europene stabilesc altceva. Astfel, potrivit legislației în vigoare, adaptată la prevederile Directivelor europene, cel târziu până la 31 decembrie 2025, ar trebui să colectăm minimum 65 % din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje și să reciclăm minimum 70 % din greutatea lor. Până la aceeași dată, vor trebui reciclate peste 50% din anumite materiale specifice, conținute în deșeurile de ambalaje, cum ar fi, de exemplu, plastic sau aluminiu, dar peste 70% din tot ce înseamnă sticlă.

Până în 2025, România trebuie să asigure colectarea separată, în vederea reciclării, a unei cantități de produse din plastic de unică folosință egală cu 77 % din greutatea produselor de plastic de unică folosință introduse pe piață într-un an, iar până în 2029 procentul crește până la 90 %.

Și ambalajele pentru băuturi au, de asemenea, stabilite ținte de reciclare precise- până în 2025, plasticul conținut în ambalaj trebuie să fie reciclat în proporție de cel puțin 25 %, calculat ca medie pentru toate sticlele PET introduse pe piața noastră.

Or, toate aceste ținte ambițioase ar putea fi mai ușor atinse printr-un sistem ce, în anumite țări europene funcționează.

Citiți continuarea articolului pe blogul PwC România

Articol semnat de Andreea Giovani, Senior Manager și Carmen Dan, Manager