Revoluție în diagnosticul infarctului la femei după decenii de subdiagnosticare. Noua clasificare care poate schimba tratamentul

Medicii au convenit asupra unei noi definiții universale a infarctului și au deschis, astfel, calea pentru ca mai multe femei să primească diagnosticul și tratamentul potrivite, după decenii în care anumite forme de infarct care le afectează disproporționat au fost mai greu de recunoscut. Decizia și modificările au fost făcute de cele mai importante patru organizații din domeniu: Societatea Europeană de Cardiologie, Colegiul American de Cardiologie, Asociația Americană a Inimii și Federația Mondială a Inimii. 

Concret, noua definiție a infarctului vine cu noi recomandări în ceea ce privește evaluarea pacienților suspectați de infarct de miocard. Potrivit statisticilor, anumite mecanisme de infarct care afectează disproporționat femeile au fost, până acum, încadrate într-o clasificare care nu diferenția suficient cauzele și particularitățile lor. Drept rezultat, în cazul lor, diagnosticul și tratamentul pot fi întârziate, ceea ce poate agrava prognosticul. 

Cardiologii prezenți la Congresul Societății Europene de Cardiologie (ESC) au descris schimbarea drept una majoră pentru diagnosticul și îngrijirea pacienților, după ce au convenit asupra celei mai ample reforme din ultimele decenii privind modul în care este definit și diagnosticat infarctul de miocard. Măsurile au scopul de a reduce întârzierile adesea fatale care afectează femeile.

Ce presupune noua definiție a infarctului

Până acum, infarctul miocardic era clasificat într-un sistem numeric cu cinci tipuri. Noua definiție înlocuiește această împărțire cu trei categorii clinice, stabilite în funcție de circumstanțele și cauza de bază a infarctului: infarct primar, infarct secundar și infarct asociat procedurilor cardiace. Noua clasificare, mai simplă și orientată clinic, ar trebui să îi ajute pe medici să caracterizeze mai precis fiecare caz și să ia decizii mai bine fundamentate privind tratamentul.

Practic, specialiștii acordă o atenție mai mare unor mecanisme de infarct care afectează disproporționat femeile, precum disecția spontană de arteră coronară (SCAD), spasmul coronarian și embolia coronariană. Unele dintre acestea pot apărea în contexte precum sarcina și perioada postpartum sau pot fi favorizate de factori precum stresul emoțional ori efortul fizic.

În vechea clasificare, infarctul de tip 1 se referea în principal la infarctul provocat de aterotromboză, de exemplu prin formarea unui cheag la nivelul unei plăci de aterom. Noua categorie de „infarct primar” este mai largă și include infarcturile provocate de o patologie coronariană acută, printre care SCAD, spasmul coronarian și embolia coronariană.

Unele mecanisme de infarct care apar proporțional mai des la femei nu implică ruptura unei plăci aterosclerotice și pot fi mai greu de identificat dacă evaluarea se concentrează exclusiv asupra obstrucțiilor coronariene clasice.

Un moment de cotitură în modul în care e definit infarctul

O altă schimbare importantă este utilizarea unor praguri de referință ale troponinei cardiace specifice sexului. Femeile au, în general, valori de referință mai mici decât bărbații, iar folosirea aceluiași prag pentru ambele sexe poate contribui la ratarea unor leziuni miocardice la femei. Troponina este însă doar unul dintre elementele folosite pentru stabilirea diagnosticului de infarct.

„Este un moment de cotitură în modul în care definim și diagnosticăm infarctul miocardic la nivel mondial, fapt ce va transforma îngrijirea pacienților. Decenii întregi, femeile au fost private de diagnostice și tratamente corecte. Această concentrare asupra identificării cauzelor mai puțin frecvente ale infarctului – care afectează în mod predominant femeile – ar trebui să contribuie la schimbarea acestei situații. Ar putea schimba în bine viața unui număr uriaș de femei, atât în ​​Marea Britanie, cât și în întreaga lume”, a declarat profesorul Bryan Williams, reprezentant al Fundației Britanice a Inimii.

Spasmul coronarian, embolia coronariană și disecția spontană de arteră coronară sunt trei mecanisme de infarct cărora noua definiție le acordă o atenție distinctă și care afectează disproporționat femeile. Spasmul coronarian presupune contracția temporară și accentuată a unei artere coronare, care reduce fluxul de sânge către mușchiul inimii și poate provoca ischemie sau infarct.

Embolia coronariană apare atunci când un cheag sau alt material embolic ajunge într-o arteră coronară și o blochează, reducând sau întrerupând fluxul sanguin.

Al treilea mecanism, disecția spontană de arteră coronară (SCAD), apare atunci când straturile peretelui unei artere coronare se separă, iar acumularea de sânge în peretele vasului poate comprima lumenul și reduce fluxul către inimă. SCAD afectează covârșitor femeile: studiile raportează aproximativ 80-90% sau chiar peste 90% dintre cazuri la femei.

Simptomele infarctului pot fi mai greu de recunoscut la femei

Durerea sau disconfortul toracic rămân cele mai frecvente simptome ale infarctului atât la femei, cât și la bărbați. Femeile au însă mai frecvent și alte manifestări, uneori mai puțin asociate intuitiv cu un infarct, precum oboseala neobișnuită, dificultățile de respirație, greața ori durerile de spate sau de maxilar. Simptomele mai puțin specifice pot întârzia prezentarea la serviciile de urgență și, implicit, acordarea tratamentului, arată un articol din The Washington Post. 

Senzația de oboseală constantă, chiar și după odihnă, poate semnala o problemă de natură cardiacă. Totodată, dacă activitățile care înainte păreau banale devin extrem de solicitante, poate reprezenta un semnal de alarmă, notează sursa citată. 

Și la femei, infarctul se poate manifesta prin durere, presiune, strângere sau disconfort în piept, dar acestea pot avea mai frecvent și alte simptome asociate.

Printre semnele care merită o atenție sporită se numără și durerea în maxilar, gât sau spate, dificultățile de respirație, greața sau vărsăturile, indigestia sau arsurile la stomac, transpirațiile, tulburările de somn și senzația de amețeală sau starea de leșin. 

Când este necesar ajutorul medical

De multe ori, aceste simptome au fost puse pe seama oboselii sau a anxietății, explică medicii. Oboseala care persistă, apare la efort sau este însoțită de alte simptome cardiovasculare nu ar trebui ignorată. Dacă astfel de simptome apar brusc, sunt intense sau sunt însoțite de dificultăți de respirație, transpirații abundente, amețeală ori stare de leșin, este necesară solicitarea rapidă a ajutorului medical de urgență.