Rezultate bune pentru extrema-dreaptă și extrema stângă la alegerile locale din Franța. Socialiștii au șansa de a păstra Parisul

Prima rundă a alegerilor municipale de duminică din Franța arată că partidele Adunarea Națională (extrema-dreaptă) și Franța Nesupusă (extrema-stângă) își consolidează prezența la nivel local în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, scriu Le Monde și Politico.

Extrema dreaptă franceză a obținut rezultate bune în prima rundă a alegerilor municipale de duminică, cu o șansă de a câștiga primăria orașului Marsilia, un posibil semn promițător pentru partidul condus de Marine le Pen și Jordan Bardella, înaintea prezidențialelor de anul viitor.

Rezultate încurajatoare a obținut și extrema stângă a lui Jean-Luc Mélenchon, un aspect important, în condițiile în care, de ani de zile, primarii și consilierii locali francezi – în special în marile orașe – au fost reprezentanți ai partidele istorice, tradiționale: socialiștii de stânga și Les Républicains, de dreapta.

Acestea fiind spuse, socialiștii par să fi făcut duminică un pas important pentru a păstra primăria Parisului.

Fragmentare și polarizare

Concluziile finale pe baza rezultatelor de duminică ar putea fi totuși premature, în condițiile în care multe lucruri se pot schimba în turul al doilea. Candidații aflați pe locurile fără șanse se străduiesc acum să formeze alianțe care ar putea schimba radical rezultatele în turul doi, din 22 martie.

Alegerile locale sunt considerate a fi un test crucial al climatului politic înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Cele două mandate ale lui Emmanuel Macron se încheie în primăvara anului 2027 și există incertitudine cu privire la cine va conduce în continuare a doua cea mai mare economie a UE, scrie The Guardian.

Jean-Yves Dormagen, politolog și director al institutului de sondaje Cluster17, a observat, într-o declarație pentru Politico, natura extrem de polarizată și fragmentată a peisajului politic francez, confirmată de rezultatele de duminică.

În multe orașe, până la patru sau cinci candidați s-au calificat în turul doi (obținând peste 10%), o situație care era o excepție acum câțiva ani.

Socialiștii au prima șansă la Paris

În capitală, candidatul coaliției de stânga, Emmanuel Grégoire, a primit duminică 38% din voturi, situându-se cu mult în fața candidatei conservatoare a partidului Les Républicains (LR), Rachida Dati, care a obținut 25,5%.

Dati i-a propus o alianță lui Pierre-Yves Bournazel, candidatul susținut de partidele de centru-dreapta Horizons și de centru Renaissance, care a obținut 11,7% din voturi. Ea a luat de asemenea legătura și cu Sarah Knafo, candidata de extremă dreapta a partidului Reconquête, care a obținut 10,4% din voturi, scrie Le Monde.

Socialiștii se pot declara optimiști, dar victoria lor nu va veni fără voturile extremei stângi.

Sophia Chikirou, candidata partidului Franța Nesupusă (LFI), care s-a clasat pe locul al treilea cu 11,7%, i-a propus lui Grégoire o alianță, spunând că „așteaptă telefonul”.

Luptă strânsă la Marsilia

La Marsilia, actualul primar de stânga, Benoît Payan (36,7%), se află aproape la egalitate cu Franck Allisio (35%), cadidatul partidului de extremă-dreapta Adunarea Națională (RN), Payan având un ușor avantaj.

Martine Vassal (dreapta) se află la mare distanță, cu 12,4%, la fel și candidatul partidului LFI, Sébastien Delogu (11,9%).

Totul va depinde acum de capacitatea coaliției de stânga conduse de Payan, care include socialiștii și verzii, de a ajunge la un acord cu LFI. Delogu i-a propus deja lui Payan o alianță.

Allisio, care a dus o campanie bazată pe restabilirea „ordinii” pe străzi, s-a arătat optimist.

„Vântul schimbării suflă peste Marsilia. Este mai mult decât un rezultat, este o promisiune că mâine Marsilia va deveni noul exemplu francez”, a declarat candidatul RN.

Cine câștigă la Lyon?

La Lyon, diferența dintre actualul primar ecologist Grégory Doucet și candidatul centrist – fostul președinte al clubului local de fotbal, Jean-Michel Aulas, este extrem de mică.

Doucet conduce cu 37,4%, cu mai puțin de un punct procentual în fața rivalului său (36,8%), care a obținut un rezultat cu mult sub previziunile sondajelor.

Anaïs Belouassa-Cherifi, candidata LFI, care s-a clasat pe locul al treilea cu 10,4%, s-a oferit să se retragă în favoarea lui Doucet, cu condiția unificării celor două liste.

Rezultatele extremei-drepte

RN a păstrat primăria din Perpignan, lângă granița cu Spania, care, cu o populație de 121.000 de locuitori, este cel mai mare oraș condus deocamdată de partidul lui Le Pen.

La Nisa, al cincilea oraș ca mărime din Franța, Éric Ciotti, care a demisionat din funcția de lider al partidului Les Républicains pentru a-și uni forțele cu Le Pen în 2024, a obținut un scor ridicat (43%) și speră să câștige primăria în fața rivalului său și fost aliat de dreapta, Christian Estrosi, care a adunat 30%.

Gruparea de extremă-dreapta a obținut rezultate bune și în sud, la Toulon și Carcassonne, unde primăria se va juca în al doilea tur de scrutin.

Avansul Franței Nesupuse

Partidul lui Mélenchon, „Franța Nesupusă”, a obținut și el scoruri mai bune decât se aștepta în principalele orașe-țintă, un rezultat care va spori neliniștea stângii moderate în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027.

Un exemplu este orașul Lille, din nordul țării, unde candidata LFI, Lahouaria Addouche, a terminat primul tur la mai puțiun de trei puncte procentuale în spatele lui Arnaud Deslandes, candidatul stângii moderate, actual primar al orașului din 2025.

Perspectivele partidului în această competiție erau foarte incerte după controversa din jurul morții unui activist de extremă dreapta, luna trecută.

Dar strategia partidului de a se concentra pe tinerii alegători și pe populația urbană din clasa muncitoare, adesea de origine imigrantă, pare să fi dat roade în ciuda controverselor repetate și a acuzațiilor de antisemitism aduse lui Mélenchon.

„Aceste alegeri confirmă faptul că există un electorat puternic al LFI în marile orașe”, a declarat pentru Politico analistul Jean-Yves Dormagen.