Risc crescut în România de pene majore de curent, pe timp de caniculă / O mare parte din rețeaua electrică are peste jumătate de secol

Infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice este suprasolicitată în perioada de caniculă, când consumul de electricitate este mult mai ridicat decât în zile cu temperaturi obișnuite. Problema cea mai mare nu este acoperirea necesarului de consum, ci gestionarea dezechilibrelor din sistemul energetic. Liniile electrice și transformatoarele sunt, în mare parte, foarte vechi.

Deficitul de producție poate fi acoperit, la nevoie, în zilele în care consumul este foarte ridicat, cu importuri. România este bine conectată cu țările din jur și nu există în niciun fel riscul de a nu putea acoperi necesarul de consum. Este adevărat că aceste importuri se fac la prețuri mult mai mari decât exporturile, însă sunt situații temporare.

Astfel, convocarea de către ministrul energiei, Sebastian Burduja, a unor ședințe de urgență cu producătorii, pentru „a verifica modul în care se produce, la ce capacitate”, sunt doar simple exerciții de imagine.

Mai exact, problemele cele mai grave sunt legate de infrastructura energetică, nu de producție, și tocmai despre acestea se discută public cel mai puțin, în aceste zile când sistemul energetic este supus unei presiuni masive cauzate de consumul ridicat.

Unele instalații electrice sunt chiar mai vechi de 60 de ani

Infrastructura energetică este atât de veche și uzată încât cea mai mare parte a ei a depășit durata normală de viață sau se află la limită, arată un raport pe 2022 al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Fiind rețeaua veche și uzată, apar multe întreruperi de electricitate. În 2022 au mai scăzut față de anul precedent, dar rămân în continuare semnificative.

De-a lungul anilor, România s-a confruntat cu mai multe pene majore de curent, chiar și în perioade cu temperaturi obișnuite,fiind localități și chiar județe întregi. De exemplu, în iunie 2016, zonele de nord din județele Valcea și Argeș au rămas timp de o ora și un sfert fără curent electric, fiind un fapt fără precedent în ultimii 26 de ani.

Rețeaua Transelectrica de transport al energiei are circa 83% din linii puse în funcțiune în anii ’60-’70. De asemenea, majoritatea transformatoarelor/autotransformatoarelor puse în funcțiune înainte de 2000, adică 27% din puterea totală instalată în transformatoare și autotransformatoare, au durata de funcționare depășită.

În niciun an, Transelectrica nu a reușit în niciun an să-și îndeplinească planul anual. De exemplu, în 2022, au fost făcute investiții de 272,4 milioane lei față de prognoza de 383,4 milioane lei.

Rețeaua este veche și în cazul distribuitorilor, deși aici au mai fost făcute în mare parte investițiile programate.

În cazul liniilor electrice de înaltă tensiune de 110kV din gestiunea distribuitorilor, ponderea punerilor în functiune dupa 2000 este de doar 4,53% din lungimea totală.

Numărul stațiilor electrice din rețelele de distribuție, puse în funcțiune după 2000 reprezintă doar 10,8% din numărul total al acestora, iar numărul posturilor de transformare și al punctelor de alimentare instalate după 2000 reprezintă 34,32% din numărul total.

Strategia energetică arată că ar fi nevoie de investiții de aproximativ 15 miliarde euro în rețele de distribuție.

Cazuri de avarii care au generat pene majore de curent

• Pe 8 ianuarie 2021. O problemă de sistem a provocat în jurul orei 15.00, mari probleme de alimentare cu energie în județele din nord-vestul țării. Atunci au fost probleme pe interconexiunea cu sistemul european. Au fost afectate cel puțin șase județe, fiind o problemă de alimentare cu energie fără precedent în ultimii 30 de ani.
• Pe 7 august 2020. O pană masivă de curent s-a produs în București, fiind afectate mai multe cartiere, din trei sectoare, dar și localități din județul Ilfov.
• Pe 11 aprilie 2018, un incident în stația electrică Medgidia Sud a afectat alimentarea cu energie electrică a Fabricii de Ciment din Medgidia şi a unor localităţi din zona rurală adiacentă Medgidiei
• Pe 1 noiembrie 2017, din cauza unei avarii în rețeaua Transelectrica, au fost afectate mai multe cartiere din zona de est și de nord din Capitală.
• În martie 2017, o avarie în rețeaua Transelectrica a lăsat minele din Valea Jiului fără curent electric.
• Pe 8 noiembrie 2016, a cedat o stație a Transelectrica, fiind oprită electricitatea în judetul Tulcea. In aceeași zi, „un scurt circuit” pe o linie a Transelectrica a dus la oprirea Unității 1 de la Cernavodă.
• Pe 1 iunie 2016, din cauza unei avarii, a căzut sistemul în două județe (Valcea și Argeș), fapt fără precedent din 1977 până acum, cauza fiind tot defectarea unui întrerupator dintr-o stație electrică. Tot ca în cazul din Valea Jiului, stația electrica se afla în proces de retehnologizare.
• În iunie 2016, în urma unei furtuni, au cazut mai mulți stâlpi de înaltă tensiune în Mureș.

Cum poate apărea starea de „blackout”

În proiectul de strategie energetică, Ministerul Energiei arată că dezechilibrele de producție cauzate de energia regenerabilă pot genera, pe lângă abateri ale frecvenței de funcționare, declanșări în cascadă ale liniilor electrice, care pot conduce la „ruperea” sistemului energetic european în mai multe subsisteme sau chiar la apariția stării de „blackout”.

Aceasta în condițiile în care investițiile tot mai mari în producția de energie regenerabilă creează presiuni și duc la dezechilibre tot mai mari în sistem.

Practic, au apărut mai multe capacități de producere a electricității decât poate sistemul suporta fără risc de pană majoră.

Investițiile în infrastructura de distribuție și transport al electricității nu au ținut pasul cu cele în capacitățile de producere.

Chiar în strategia energetică scrie că „pe fondul creșterii puternice a investițiilor din ultimii ani, dezvoltarea capacităților din surse regenerabile creează presiuni asupra sectorului energetic de a echilibra consumul și producția”.

Și că „volatilitatea producției și cererii de energie în centrale eoliene și fotovoltaice solicită întregul sistem electroenergetic”.

Sistemul este deja preponderent excedentar, cu o frecvență din ce în ce mai mare a valorilor dezechilibrului sistemului între 50 – 200 MWh (respectiv între 200 – 800 MW), mai arată strategia.

Mai ales în weekend, excedentul producției programate de energie electrică în raport cu consumul intern este foarte mare.