România a ajuns prea scumpă pentru Est și prea slabă pentru Vest, explică un important economist
România nu se confruntă doar cu o încetinire ciclică, ci cu o posibilă intrare simultană în două capcane: cea a venitului mediu și a convergenței incomplete, consideră economistul șef al BRD, Florian Libocor.
Argumentul său ține de modelul de creștere bazat pe consum, salarii mici și forță de muncă ieftină, care a dat rezultate excepționale două decenii, dar și-a atins limitele. Salariile și consumul s-au apropiat de mediile europene, dar productivitatea, inovarea și calitatea instituțiilor au rămas în urmă.
Rezultatul: România nu mai e suficient de ieftină ca să concureze cu economiile emergente, dar nici suficient de inovatoare ca să concureze cu cele avansate. Un blocaj clasic.
„Economia nu mai poate să concureze nici cu economiile foarte ieftine, dar nici cu economiile foarte sofisticate, pentru că a reușit să iasă din categoria economiilor sărace, ceea ce am reușit și noi, dar apoi își pierde dinamica de convergență și nu mai reușește să facă saltul, tocmai pentru că, probabil, a intrat și în capcana convergenței incomplete”, a explicat Libocor, la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Cele cinci constrângeri economice identificate de Libocor sunt: cea fiscală (deficite persistente, costuri de finanțare ridicate), cea macroeconomică (dezechilibre gemene), cea externă (economia consumă mai mult decât produce), cea demografică (forță de muncă în scădere, presiuni pe finanțele publice) și cea a productivității (presiuni inflaționiste structurale)
Semnalele de alarmă concrete: România cheltuiește sub 0,5% din PIB pe cercetare-dezvoltare . Probabil cel mai mic nivel din UE. Emigrația exportă forța de muncă calificată pe care o formăm.
Concluzia: Provocarea fundamentală nu e lipsa creșterii, ci schimbarea naturii ei – de la cantitate la calitate, de la consum la productivitate și inovare. Această tranziție nu va fi un eveniment punctual, ci fundamentul pe care România își va consolida (sau nu) poziția în economia europeană.
România a ajuns prea scumpă pentru Est și prea slabă pentru Vest — un explainer care demontează mitul „am ajuns la 78% din media UE deci suntem bine”, arătând că decalajul dintre ce câștigăm și ce producem e exact mecanismul prin care țările rămân blocate la mijloc.
Emigrația ca paradox economic specific: statul român investește în formarea forței de muncă calificate, care apoi pleacă și capitalizează această formare în alte economii. Practic, România subvenționează competitivitatea Germaniei și Austriei, explică Libocor.