România a trăit din IT. Acum inteligența artificială îi trage preșul de sub picioare

România a intrat în 2026 cu frâna trasă. Salariile au scăzut, industria a dat înapoi, iar sectorul IT- care funcționa ca o plasă de siguranță a economiei – se clatină sub presiunea inteligenței artificiale. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, pune cifrele pe masă: -1,5% în primul trimestru și o recesiune care devine un scenariu de bază.

Într-un material de opinie transmis HotNews, Claudiu Cazacu transmite 3 mesaje:

România și Irlanda – singurele țări care au avut scădere anualizată în UE

Economia a scăzut cu 1,5% în T1, salariile reale au scăzut cu 5%, industria a dat înapoi cu 2,4%. Suntem printre puținele țări din UE care s-au contractat . „România și Irlanda sunt singurele țări care au înregistrat scădere anualizată în Uniunea Europeană”, spune Cazau. Estimările oficiale (CE: +1,1%, BM: +0,5%) sunt considerate de el prea optimiste – scenariul de bază al autorului este o recesiune limitată.

Sectorul IT, salvatorul tradițional, e și el în pericol

IT-ul, care reprezintă 45% din exporturile de servicii, intră sub presiune din cauza AI-ului și a reducerilor de personal din industria globală de software. Ritmul de creștere ar putea scădea de 8,5 ori față de acum 3 ani. „Exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul exporturilor de servicii, dar ritmul avansului industriei ar putea scădea la doar 2%, de opt ori și jumătate mai mic decât ritmul de acum trei ani. Potrivit ANIS, investițiile private în cercetare și dezvoltare sunt printre cele mai reduse din UE, la doar 0,3% din PIB. Schimbarea modelului spre inovare ar putea aduce până la 40 de miliarde de Euro în plus economiei țării”, spune Cazacu.

„În opinia lui, IT-ul – un mare generator de venituri și factor de echilibrare al fluxurilor de cont curent- s-a aflat sub presiune, într-o perioadă în care companiile caută să obțină eficiență și profit în creștere prin utilizarea AI. ”Uneori, inteligența artificială pare să fi fost folosită drept scut pentru reduceri de personal planificate anterior, însă efectele sunt similare. Industria locală are absolută nevoie de redescoperire a modelului de operare, explică Claudiu Cazacu. Întregul sector de software din SUA se află sub presiune, iar cotațiile acțiunilor au urmat o tendință divergentă față de producătorii de procesoare de tip CPU și GPU sau de memorie”, explică consultantul român

Singura șansă reală e reinventarea prin tehnologie

Autorul nu e un pesimist incurabil, ci admite că există o fereastră de oportunitate prin adoptarea masivă a AI și a tehnologiilor emergente, în special în IT și agricultură. Dar această fereastră se închide rapid: amânarea costă scump.

Există o posibilitate de utilizare la scară largă a noilor tehnologii. Programe de amploare de educare, pe mai multe axe: familiarizare, integrare în activitățile din diferite sectoare, dezvoltare de noi produse, atât în domeniul digital cât și cel fizic. Industria agriculturii, pe lângă domeniul digital, pot beneficia enorm de pe urma optimizărilor, care vor aduce în același timp variații severe pe piața muncii.

Baza materială și echipele de profesioniști rămân deosebit de importante, dar e nevoie de o extindere a capabilităților. Concurența crește, iar unii angajați vor fi forțați să se inițieze în alte roluri, însă setul vechi de cunoștințe nu este inutil, ci poate fi convertit și amplificat. Schimbarea vine cu un potențial, care, însă, trebuie utilizat rapid. Amânarea sau risipa acestuia poartă un preț ridicat.

Investiții în inovație și produse noi pentru dezvoltările de tip AI agentic, dar și alte tehnologii emergente ar „însenina” perspectivele de productivitate și potențialul de creștere a economiei pe termen lung, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.

AI agentic sunt sisteme de inteligență artificială care nu doar răspund la întrebări, ci acționează autonom pentru a îndeplini obiective complexe.

Diferența față de AI-ul clasic (gen ChatGPT de bază):

Exemple concrete:

• Un agent AI căruia îi spui „cercetează piața și scrie-mi un raport” — caută singur pe internet, filtrează, sintetizează și livrează documentul, fără să-l ghidezi pas cu pas

• Un agent care gestionează emailurile, programează întâlniri și actualizează CRM-ul fără intervenție umană

• În agricultură: un sistem care monitorizează solul, comandă irigații, ajustează dozele de îngrășăminte și raportează — automat

Cazacu sugerează că România ar trebui să nu mai fie doar consumatoare de tehnologie AI, ci să dezvolte ea însăși astfel de sisteme agentice -produse cu valoare adăugată mare, care pot genera exporturi și creștere economică, nu doar să livreze forță de muncă ieftină în outsourcing software.

AI agentic e următorul nivel după chatboți – și acolo se duc banii investitorilor.