Romania aplica TVA redus de 9% la cinci categorii de bunuri si servicii in timp ce unele state UE practica chiar si TVA de 1%

Romania aplica o cota redusa de TVA de 9% la cinci categorii de bunuri si servicii : medicamente, proteze medicale, carti, reviste, ziare, intrarea la muzee, spectacole si cazarea la hotel. Majoritatea statelor membre practica TVA redus si chiar foarte redus, insemnand mai putin de 5%, la aproape toate cele 18 mari categorii de bunuri si servicii din directiva TVA. Studiile expertiilor europeni arata ca o astfel de masura fiscala ajuta la cresterea cererii, a productivitatii muncii si a numarului de locuri de munca pe segmentele de piata respective.

Cota redusa in Romania

Romania aplica o cota redusa de TVA la cinci tipuri de bunuri si servicii din lista anexata la directiva europeana privind TVA si una pentru cota zero, la trasportul intern si international de pasageri. Pe langa cota standard de 19%, Romania are o singura cota redusa, respectiv de 9%, care se plateste pentru medicamente, proteze medicale, carti, ziare si reviste (incadrate in aceeasi categorie), intrarea la castele, muzee, spectacole si cazare la hotel.

Directiva europeana pentru TVA

Directiva TVA, adoptata in 2006, este principalul instrument legislativ care reglementeaza la nivel european regimul TVA. Actuala structura a regimului TVA a aparut ca o consecinta a eliminarii taxelor vamale intre tarile membre si a crearii pietei unice. Directiva este in vigoare pana in 2010, an din care Uniunea va trebui sa adopte un alt pachet TVA.

In cadrul acestui sistem, statele membre au obligatia sa stabileasca cota standard la cel putin 15% si cel mult doua cote reduse la cel putin 5%.

Desi nivelul TVA este la latitudinea statelor membre, dreptul de a le aplica este restrans conform directivei la o lista de bunuri si servicii agreate intre state. Lista contine 18 mari categorii de bunuri si servicii, precum alimente si bauturi, cazare in hoteluri, medicamente, carti, ziare si reviste, evenimente culturale sau spectacole, locuinte sociale si curatenia stradala, colectarea gunoiului, alimentarea cu apa, imbracaminte si incaltaminte.

Majoritatea statelor membre practica doua sau trei cote reduse de TVA care ajung pina la 1%

Directiva europeana care permite aplicarea cotelor reduse de TVA pentru unele bunuri si servicii este folosita de aproape toate statele membre, 25 din 27 de tari UE avand cote reduse de TVA. Cele doua exceptii in spatiul comunitar sunt Danemarca si Slovacia. Slovacia este singura tara membra care nu a ales niciuna dintre facilitatile acordate prin directiva TVA, preferand sa mentina cota standard pentru toate bunurile si serviciile.

In majoritatea statelor, cotele reduse sunt cu 5-6 pana la 10 procente sub nivelul minim agreat in Uniune pentru cota standard de TVA, stabilita la 15%. In acelasi timp, sase tari au cote foarte reduse, cuprinse intre 2 si 4%, iar un mare numar de tari aplica chiar o cota „zero” de TVA, dar numai pentru anumite sectoare foarte restranse. Cota „zero” de TVA nu exista doar in Olanda si Slovacia.

Cotele standard de TVA variaza intre 15 si 25%, cea mai mica rata fiind in Cipru si Luxemburg, iar cea mai ridicata in Danemarca si Suedia. Majoritatea statelor, 19 la numar, au o cota standard cuprinsa intre 18 si 21%, dintre acestea sapte au optat pentru 19%, ca si Romania.

In ciuda faptului ca cea mai scazuta cota agreata ar trebui sa fie de cel putin 5%, unele state, indeosebi cele cu vechime in Uniune, au obtinut o serie de derogari care duc rata chiar si pana la 1% (in Luxemburg).

Datorita derogarilor primite anterior anului 1991 si mentinute pana in prezent, unele state practica rate foarte reduse pentru unele bunuri si servicii, cum ar fi restaurante, renovarea si intretinerea locuintelor, imbracaminte si incaltaminte.

Expertii europeni: cotele reduse de TVA pot contribui la dezvoltarea unor sectoare, la cresterea productiei si a ratei de angajare

In Uniune exista o opinie larg impartasita potrivit careia unificarea cotei de TVA in toate cele 27 de state membre ar contribui la eficienta economica, reducerea costurilor de administrare si la functionarea unitara a pietei interne. Pe de alta parte, exista argumente si in favoarea pastrarii unor exceptii pentru anumite domenii economice. Astfel, cota redusa de TVA devine un instrument de politica fiscala care ar putea contribui la dezvoltarea unor sectoare, la cresterea productiei si a ratei de angajare.

Din acest motiv, bunurile de larg consum, cu precadere in tarile unde diferenta de venituri intre categoriile sociale este mare, ar trebui sa aiba cote reduse care ar determina o reducere de preturi, creand mai multa echitate in accesul la bunurile de larg consum.

Totusi, reducerea cotei de TVA nu se reflecta total in reducerea preturilor existand multe exemple in acest sens.

Un alt dezavantaj al cotelor reduse este faptul ca aceastea ingreuneaza administrarea taxei pentru ca sistemul trebuie sa lucreze cu mai multe cote, pe diferite categorii de bunuri si servicii.

Potrivit unor statistici la nivel european, influenta cotelor reduse de TVA asupra bugetelor nationale determina o reducere a veniturilor colectate din taxa pana la 1,7% din PIB in unele tari, precum Grecia, Polonia, Portugalia, Cipru si Malta. Aceste tari au adoptat atat cote foarte reduse, cote reduse, cote zero, precum si scutiri de TVA. La polul opus, cea mai mica influenta asupra veniturilor, de 0,1% din PIB, se observa in Slovacia si Danemarca, state care practica foarte putine derogari sau niciuna.