România are oficial o lege a femicidului. „Prea mult timp am ascuns această realitate” / Un singur deputat a votat împotriva proiectului

Proiectul de lege care introduce termenul de femicid în legislație și care pedepsește femicidul la fel ca omorul calificat a fost adoptat cu o majoritate. Au fost 284 de voturi pentru în Camera Deputaților, unde astăzi au fost atât dezbaterea, cât și votul final privind inițiativa. Ca să intre în vigoare, e nevoie ca legea să fie promulgată de președintele Nicușor Dan. 

• Dacă proiectul va fi adoptat, femicidul ar putea fi pedepsit la fel ca omorul calificat – cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață.
• Site-ul de investigații Snoop a realizat, în octombrie, o hartă a femicidelor în România. În medie, la fiecare trei zile ale anului 2025, un bărbat a încercat să omoare o femeie.
• Cele opt inițiatoare ale proiectului de lege au explicat pentru HotNews de ce cred că România are nevoie de această lege. 

Miercuri, 284 de deputați au votat „pentru“ proiectul de lege. A fost un singur vot contra, doua abțineri și două nu votez. Au fost 289 de deputați prezenți.

„Astăzi scriem istorie în Parlamentul României întrucât astăzi dezbatem proiectul cu cea mai mare susținere parlamentară și proiectul care introduce pentru prima dată în legislația noastră conceptul de femicid”, a spus deputata PSD Silvia Mihalcea, una dintre inițiatoarele proiectului, atunci când a deschis dezbaterile. 

„O să vă spun ce nu face acest proiect. Acest proiect nu introduce o nouă infracțiune în Codul Penal pentru că, după cum este firesc, viața unei femei nu este mai presus de viața unui bărbat. Viața unei femei nu este mai valoroasă decât a unui bărbat. Însă realitatea cruntă, tragică e că victimele acestei violențe extreme sunt într-un număr covârșitor femeile”, a mai spus Mihalcea. 

Alina Gorghiu (PNL), de asemenea una dintre inițiatoare, a spus că legea este rezultatul presiunii constructive și constante venite din partea societății, din partea ONG-urilor și din partea victimelor care au avut curaj să vorbească. 

„Dincolo de definiție, această lege spune un adevăr incomod – femicidul nu apare brusc, este rezultatul unei violențe repetate, tolerate de mult timp, în familie, în societate, în comunitate”, argumentează Gorghiu. 

„Ieri, un bărbat și-a ucis soția. S-a întâmplat în județul meu”

Éva Csép, deputată UDMR, o altă inițiatoare, a spus, în fața tuturor deputaților prezenți că „ieri după-amiază, în județul Mureș, localitatea Ghinești, un bărbat și-a ucis soția în urma unui conflict familial. S-a întâmplat în județul meu, aproape de locul unde trăiesc și eu, într-o comunitate liniștită unde oamenii cred că astfel de lucruri nu li se pot întâmpla și totuși s-a întâmplat”. 

„Prea mult timp am ascuns această realitate în spatele unor cuvinte precum tragedii de familie. Nu este o tragedie, este violență împotriva femeilor. Nu este un fenomen izolat, este o problemă sistematică”, a argumentat Csép. 

Iar senatoarea USR, Cynthia Păun, a declarat că în România, „pentru mult prea multe femei” locuința personală este mai periculoasă decât strada.

„Ce este și mai grav este că acest pericol nu vine din necunoscut, vine din relații care ar trebui să însemne siguranță, dar care uneori ajung să însemne doar teamă. (…) Vorbim despre femei care cer ajutor, care au nevoie de sprijinul statului și care de multe ori ajung să fie ascultate mult prea târziu”, a mai spus senatoarea USR. 

De asemenea, ea a explicat că legea obligă statul să primească acest fenomen și să ia măsuri: „Nu ne închipuim că vom opri aceste tragedii peste noapte”. 

„Este un pas înainte, dar haideți să fim coerenți”

Deputata AUR Ramona Bruynseels a declarat că statul român nu a făcut „cu adevărat nimic în aceea ce privește protecția cetățeanului român, indiferent că vorbim de femei, de bărbați sau de copii”. 

„Până acum, oricare altele au fost prioritățile instituțiilor statului, dar nu nevoile zilnice ale omului de rând, care așteaptă, mai ales în momente grele, un pic de sprijin. Dar nu am ales, în ultimii 30 de ani, să demonstrăm că ne preocupă ce se întâmplă cu cetățeanul nostru, indiferent că vorbim despre femeie sau bărbat. Este un pas înainte acest proiect, dar haideți să dăm dovadă de coerență.”, a mai explicat ea.

Ea a întrebat ce se întâmplă cu siguranța financiară și socială a oamenilor:

„Ce facem cu CASS pe indemnizația de creștere a copilului? Multe certuri pornesc în familii de la greutățile cu care acestea se confruntă zi de zi. Bărbații se simt neîmpliniți, nu au ce să pună pe masa copiilor așa cum și-ar dori. Ce facem în acest sens?”. 

Și bărbații au luat cuvântul în plen 

Deputații UDMR Csoma Botond și Hajdu Gábor au fost singurii doi bărbați care au luat cuvântul. 

„Cred că noi, bărbații, trebuie să fim solidari cu femeile, având în vedere că făptuitorii sunt, în majoritatea cazurilor, bărbați”, a spus Csoma Botond. 

Tot el a prezentat și date: „aproximativ 60 de femei au fost ucise, în medie 5 femei pe lună. Este o statistică oribilă”. 

Hajdu Gábor a spus că a cunoscut victime ale violenței în familie, femei și copii. „Știu ce înseamnă durerea și consecințele pe termen lung ale acestui fenomen. Discutăm astăzi despre femicid, nu ca despre o chestiune abstractă, ci ca despre o realitate socială care există între noi”, a mai spus el. 

El a mai spus că nu crede în ideea unei vinovății colective, „dar trebuie să recunoaștem că nici societatea nu reactionează atunci când se confruntă cu astfel de situații. Vecinii tac, cunoscuții întorc privirea, iar victimele rămân singure”.

Hajdu Gábor a explicat și că autoritățile aveau instrumentele necesare pentru a interveni, „inclusiv în baza legislației existente”, că problema nu a fost doar lipsa legii, ci reacția slabă, întârziată.  

Ce spun contestatarii proiectului 

Deputata S.O.S România Verginia Vedinaș a spus că este nedumerită de faptul că proiectul a fost elaborat, „în cea mai mare parte, de partide care guvernează de treizeci și ceva de ani. S-a tergiversat, s-a întârziat, nu a existat preocupare”.

„Acest fenomen al violenței în familie, despre care și eu nădăjduiesc că, prin acest proiect de lege, va fi oarecum diminuat — pentru că e prea mult să spun eliminat —, ne determină să susținem acest proiect, în ciuda faptului că este departe de a fi perfect”, a mai spus ea.

Ce prevede proiectul de lege 

Proiectul, care a fost depus la Parlament pe 29 octombrie 2025, definește femicidul ca fiind „uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”.

Potrivit proiectului, sunt introduse în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat. Faptele de omor comise asupra fostului soț/soție, concubin, partener sau cele motivate de gen, de divorț, refuzul căsătoriei sau de răzbunare sunt pedepsite mai dur.

Alte măsuri incluse în proiectul de lege sunt:

• Colectarea și publicarea anuală de date privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația victimă-agresor;
• Protecție pentru copiii rămași în urmă – orfanii femicidului sunt recunoscuți ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată și pedepse agravante atunci când violența are loc în prezența minorilor;
• Întărirea răspunsului penal, prin sancționarea severă a faptelor motivate de gen și a violențelor care preced omorul;
• Educație pentru prevenție, prin introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței. 

După ce legea va fi promulgată, femicidul va fi fi pedepsit la fel ca omorul calificat cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață.